Din aceeasi categorie
|
Mostenirea clandestina: Miscarea legionara din Romania 32 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Fortul 13 Jilava: Inchisoarea tuturor 407 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Masacrul de la Fantana Alba 895 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Miscarea adevarata a Pamantului prin galaxie 203 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Constantin Noica-singura filmare cu marele filozof roman 981 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Miscarea reala a Pamantului prin galaxie, 307 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Despre Parkour 826 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Mistere neelucidate – Masacrul din Las Cruces 876 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Miscarea reala a Pamantului prin galaxie, 272 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Romania si dictaturile ei – Miscarea Legionara 409 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Masacrul de la Jilava (Miscarea Legionara)
| Adaugat de Cozana | 10.12.2024 |  Adauga
la favorite |
18 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteLa 26 noiembrie 1940, in inchisoarea Jilava, au fost impuscati de legionari 64 de fosti demnitari ai regimului carlist si participanti la represiunile antilegionare (printre ei: Gh. Argeseanu, fost prim-ministru, generalul Gabriel Marinescu, fost ministru de Interne, Victor Iamandi, fost ministru de Justitie).
Masacrul de la Jilava este numele sub care a ramas cunoscuta asasinarea din noaptea de 26/27 noiembrie 1940 a 64 de inalti demnitari ai statului roman de catre legionari, aflati in stare de arest la penitenciarul Jilava
Venirea lui Antonescu la putere
Avand in vedere starea de dezordine generala care domina tara in urma pierderilor teritoriale din vara anului 1940, regele Carol al II-lea a demis guvernul Ion Gigurtu si l-a desemnat pe generalul Ion Antonescu cu formarea noului Consiliu de ministri in ziua de 4 septembrie 1940.
In ziua urmatoare, Antonescu este investit cu puteri depline in stat. Pe fondul continuarii manifestatiilor publice, pe la orele 21:30, Antonescu ii cere lui Carol sa abdice, avertizandu-l ca in cazul unui refuz el nu mai raspundea de securitatea persoanei si anturajului regal.
Intr-o atmosfera extrem de tensionata, in dimineata zilei de 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a semnat un manifest in care anunta ca ii va lasa fiului sau, Mihai, „grelele sarcini ale domniei". In aceeasi dimineata, Mihai I este chemat la Palat pentru a depune juramantul in calitate de rege al Romaniei.
Pe 8 septembrie 1940, generalul si-a arogat titlul de „conducator al statului", astfel ca el nu mai trebuia sa raspunda pentru actele sale in fata nici unui for politic.
Instaurarea statului national-legionar
Iuliu Maniu, presedintele PNT, si Dinu Bratianu, presedintele PNL, nu au mai dorit sa faca parte din noul cabinet, astfel ca Antonescu a negociat participarea Miscarii Legionare la actul de guvernare
In acest sens, pe 14 septembrie, Romania este declarata „stat national-legionar". Horia Sima, seful legionarilor, a fost numit vicepresedinte al Consiliului de ministri.
La putin timp dupa instalarea ca ministru de Interne a generalului Constantin Petrovicescu, la sugestia lui Horia Sima, in cadrul Ministerului s-a decis constituirea unui corp de politie auxiliar, Politia legionara. Acesta a avut girul conducatorului statului: „Aveti toata latitudinea, dublati toate elementele de la Siguranta, de la Politie, dublati cu legionari, sa poarte camasa albastra, verde, n-am nimic de spus, dar sa faca parte din aparatul oficial".
Aflati la putere, legionarii au trecut de la sine la promovarea politicii proprii, peste capul generalului, deoarece acesta nu actiona in spiritul ideologiei. Mai mult, colaborarea in guvern intre gruparea militara a lui Antonescu si legionarii lui Horia Sima era marcata de animozitati. Sub pretextul romanizarii economiei nationale, legionarii au procedat la nationalizarea unor fabrici. De asemenea, ei au creat institiutii proprii care functionau in paralel cu cele oficiale. Cel mai elocvent exemplu este Politia legionara, care a inceput sa aresteze fara mandat pe cei care-i considera adversari. Astfel, legionarii au putut declansa actele de razbunare.
Arestarea adversarilor politici
Printre primii arestati s-a numarat Mihail Moruzov, fondatorul Serviciul Secret de Informatii al Armatei (1924), si adjunctul sau, Nicolae Stefanescu. Moruzov era considerat o persoana „incomoda", caci din functia sa de sef al SSI avea cunostinta despre toate evenimentele din timpul regimului carlist si participase la toate jocurile de culise ale Palatului Regal.
Rolul principal in evenimentele ce se vor derula l-a jucat Stefan Zavoianu, prefect legionar al Politiei Capitalei, incepand cu 5 octombrie 1940. Imediat, acesta a inceput intocmirea de liste cuprinzand pe cei care participasera la prigoana legionara. Alexandru Rosianu, subsecretar de stat la Interne, urma sa le solutioneze, in sensul ca unele persoane urmau sa fie chemate in judecata. Normele legale nu s-au respectat, ci s-a trecut la arestari abuzive, executate de politisti legionari, cei in cauza fiind retinuti in arestul Politiei Capitalei sau incarcerati la Penitenciarul Jilava. In lunile octombrie si noiembrie au fost arestati si incarcerati mai multi demnitari din perioada fostului regim.
Asasinatele din noaptea de 26/27 noiembrie 1940
La sfarsitul lunii noiembrie trebuia sa aiba loc si reinhumarea cu funeralii nationale a lui Corneliu Zelea Codreanu, iar cei arestati erau considerati vinovati de moartea capitanului. Sub pretextul colectarii de marturii pentru pregatirea proceselor, Tribunalul Bucuresti a dispus transferarea unora dintre arestati la alte inchisori, de teama represaliilor. Stefan Zavoianu, prefectul legionar al Politiei Capitalei, a refuzat sa execute directivele. Pe 26 noiembrie 1940 s-a hotarat ca armata sa intervina pentru transferarea detinutilor.
In acel moment, Zavoianu a decis ca este momentul sa se actioneze de urgenta. Executiile au inceput la ora 00.30, legionarii folosindu-se de revolvere „Mauser", adica cele aflate curent in folosinta garzii inchisorii. Fiecaruia dintre cei cazuti i s-a mai tras cate un glont in cap, pentru a fi siguri de reusita. In total, la Jilava au fost ucise 64 de persoane: (lista incompleta)
Gheorghe Argeseanu, fost prim-ministru
Victor Iamandi, fost ministru de Justitie
Gabriel Marinescu, fost ministru de Interne, fost prefect al Politiei Capitalei
Mihail Moruzov, fost sef al Serviciului Secret de Informatii
Ion Bengliu, fost comandant al Jandarmeriei
Stefan Gherovici, fost comandant al Jandarmeriei
Nicolae Stefanescu, subdirector la SSI
fosti agenti de politie: Gavrila Ichim, Eugeniu Zugravu, Coman Paraschiv, Ion Balint, Stanciu Lolescu, Gheorghe Comsa, Olimpiu Marculet, Miah Radu, Nicolau Barbulescu, Gheorghe Boghici, Marin Dumitru, Ion Panova (chestor), N. Bonea, Otto Reiner, Constantin Laurentiu, P. Malinschi, N. Gaman, I. I. Iordache, I. Horwath, V. Horwath, Constantin Boulet, P. Patriciu, N. Lescenco, M. Botu, T. Miron, Dumitru Bilea, Constantin Culetcu, Spiridon Dumitrescu, N. Balanuta
fosti jandarmi: Iosif Dinulescu, I. Stanciuc, Constantin Sorbu, V. Tasca, N. Zainescu, Stefan Nitu, V. Moisescu, N. Bularda, Gheorghe Niculescu, C. Popescu, Gheorghe Oancea, N. Craciun, P. Gheorghiu.
Alte tentative de asasinat
In aceeasi noapte au fost asasinati la sediul Prefecturii Politiei Capitalei si in padurea Balota-Vlasia alti oficiali din Politie. In dimineata de 27 noiembrie 1940, au mai fost ridicati de la domiciliu si adusi la sediul Prefecturii alti inalti demnitari: Constantin Argetoianu, fost prim-ministru, Gheorghe Tatarescu, fost prim-ministru, Ion Gigurtu, fost prim-ministru, Mihail Ghelmegeanu, fost ministru de Interne, generalul Constantin Ilasievici si colonelul Victor Marinescu. Toti acestia era acuzati de participarea la prigoana legionara in timpul regelui Carol al II-lea.
Conform declaratiilor lui Argetoianu, salvarea lor a venit de la telefonul dat de sotia sa catre Alexandru Rosianu, subsecretarul de la Interne. Acesta s-a prezentat personal la sediul Prefecturii si a cerut eliberarea demnitarilor. Acestia au ramas in adapostiti in sediul Ministerului de Interne pana la 2 decembrie.
Nu de aceeasi sansa au avut parte profesorii Nicolae Iorga si Virgil Madgearu, asasinati in noaptea de 27/28 noiembrie 1940.
Condamnarea celor implicati
Aceste asasinate l-au nemultumit profund pe Antonescu. La 29 noiembrie, generalul a ordonat dezarmarea Politiei Legionare si a instituit pedeapsa cu moartea pentru instigarea la rebeliune. Desi a fost pus in amplicare incepand cu 9 decembrie, ordinul a fost insa transformat de ministrul de Interne in transfer al cadrelor de la Politia Legionara la unitatile de politie regulate. Conflictul dintre legionari si generalul Antonescu s-a acutizat treptat, culminand cu evenimentele din timpul rebeliunii legionare intre 21 – 23 ianuarie 1941. Dupa aceasta Antonescu preia intreaga putere in stat.
La 9 iulie 1941, Curtea Martiala a Comandamentului Militar al Capitalei, sub presedintia prim-presedintelui, colonel-magistrat Vasile Gelep, incepeau dezbaterile in procesul privind asasinatele savarsite la Jilava. In cadrul aceluiasi proces, au comparut si acuzatii pentru crimele din aceeasi noapte de la Prefectura Politiei Capitalei si din padurea Balota-Vlasia, dar si cei invinuiti de sechestrarea si de asasinarea profesorilor Nicolae Iorga si Virgil Madgearu. Cercetarile au durat din martie pana la 21 iunie 1941. Pe 22 iulie 1941 s-au pronuntat sentintele.
Din totalul celor urmariti, doar 17 au comparut in fata instantei militare, fiind sub arest preventiv. Un numar de 21 a fost judecat in contumacie (dintre care 20 disparuti si unul mobilizat). In total au existat 20 de condamnari la moarte, cinci au fost condamnati la munca silnica pe viata, sase dintre ei au fost condamnati la 10 ani de inchisoare, iar cinci au fost achitati. Executia a avut loc pe 28 iulie 1941, la sud-est de Jilava, in locul numit Valea Piersicilor.
Printre cei condamnati s-au numarat: Stefan Zavoianu, fost prefect legionar al Politiei Capitalei, Romulus Opris, fost chestor legionar, Constantin Orasanu, adjunctul lui Zavoianu, Tudor Dacu, informator al Politiei Legionare din Prahova, Eremia Socariciu, chestor-sef al politiei legionare s.a.
Sursa: Enciclopedia Romaniei
Descopera iti prezinta principalele semnificatii ale zilei de 26 noiembrie:
1857 – S-a nascut parintele lingvisticii moderne, elvetianul Ferdinand de Saussure (m. 22 februarie 1913).
1894 – S-a nascut Norbert Wiener, matematician american (lucrari in domeniile teoriei probabilitatilor, teoriei cuantelor, teoriei relativitatii si al electrotehnicii); este considerat fondatorul ciberneticii (m. 18 martie 1964).
1901 – S-a nascut Mihail Drumes, prozator si dramaturg: „Scrisoarea de dragoste", „Invitatie la vals", „Elevul Dima dintr-a saptea" (m. 7 februarie 1982).
1917 – Primul Razboi Mondial: S-a incheiat, la Focsani, armistitiul intre Romania si Puterile Centrale.
1941 – Presedintele american Franklin D. Roosevelt stabileste ca Ziua Recunostiintei sa fie celebrata in fiecare a patra zi de joi din luna noiembrie.
1963 – A incetat din viata, in California, renumita soprana de coloratura Amelita Galli-Curci (n. 18 noiembrie 1882).
1968 – A murit scriitorul german Arnold Zweig (n. 10 noiembrie 1887).
1970 – A incetat din viata Vladimir Streinu (Nicolae Iordache), poet si critic literar (n. 23 mai 1902).
2008 – O serie de atacuri si explozii s-au produs in capitala economica a Indiei, Bombay. Atacatorii au deschis focul asupra unor hoteluri de lux (Taj si Oberoi), intr-o gara aglomerata din oras, un spital, dar si in restaurante de lux. Atacurile au provocat moartea si ranirea a sute de persoane
Masacrul de la Jilava este numele sub care a ramas cunoscuta asasinarea din noaptea de 26/27 noiembrie 1940 a 64 de inalti demnitari ai statului roman de catre legionari, aflati in stare de arest la penitenciarul Jilava
Venirea lui Antonescu la putere
Avand in vedere starea de dezordine generala care domina tara in urma pierderilor teritoriale din vara anului 1940, regele Carol al II-lea a demis guvernul Ion Gigurtu si l-a desemnat pe generalul Ion Antonescu cu formarea noului Consiliu de ministri in ziua de 4 septembrie 1940.
In ziua urmatoare, Antonescu este investit cu puteri depline in stat. Pe fondul continuarii manifestatiilor publice, pe la orele 21:30, Antonescu ii cere lui Carol sa abdice, avertizandu-l ca in cazul unui refuz el nu mai raspundea de securitatea persoanei si anturajului regal.
Intr-o atmosfera extrem de tensionata, in dimineata zilei de 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a semnat un manifest in care anunta ca ii va lasa fiului sau, Mihai, „grelele sarcini ale domniei". In aceeasi dimineata, Mihai I este chemat la Palat pentru a depune juramantul in calitate de rege al Romaniei.
Pe 8 septembrie 1940, generalul si-a arogat titlul de „conducator al statului", astfel ca el nu mai trebuia sa raspunda pentru actele sale in fata nici unui for politic.
Instaurarea statului national-legionar
Iuliu Maniu, presedintele PNT, si Dinu Bratianu, presedintele PNL, nu au mai dorit sa faca parte din noul cabinet, astfel ca Antonescu a negociat participarea Miscarii Legionare la actul de guvernare
In acest sens, pe 14 septembrie, Romania este declarata „stat national-legionar". Horia Sima, seful legionarilor, a fost numit vicepresedinte al Consiliului de ministri.
La putin timp dupa instalarea ca ministru de Interne a generalului Constantin Petrovicescu, la sugestia lui Horia Sima, in cadrul Ministerului s-a decis constituirea unui corp de politie auxiliar, Politia legionara. Acesta a avut girul conducatorului statului: „Aveti toata latitudinea, dublati toate elementele de la Siguranta, de la Politie, dublati cu legionari, sa poarte camasa albastra, verde, n-am nimic de spus, dar sa faca parte din aparatul oficial".
Aflati la putere, legionarii au trecut de la sine la promovarea politicii proprii, peste capul generalului, deoarece acesta nu actiona in spiritul ideologiei. Mai mult, colaborarea in guvern intre gruparea militara a lui Antonescu si legionarii lui Horia Sima era marcata de animozitati. Sub pretextul romanizarii economiei nationale, legionarii au procedat la nationalizarea unor fabrici. De asemenea, ei au creat institiutii proprii care functionau in paralel cu cele oficiale. Cel mai elocvent exemplu este Politia legionara, care a inceput sa aresteze fara mandat pe cei care-i considera adversari. Astfel, legionarii au putut declansa actele de razbunare.
Arestarea adversarilor politici
Printre primii arestati s-a numarat Mihail Moruzov, fondatorul Serviciul Secret de Informatii al Armatei (1924), si adjunctul sau, Nicolae Stefanescu. Moruzov era considerat o persoana „incomoda", caci din functia sa de sef al SSI avea cunostinta despre toate evenimentele din timpul regimului carlist si participase la toate jocurile de culise ale Palatului Regal.
Rolul principal in evenimentele ce se vor derula l-a jucat Stefan Zavoianu, prefect legionar al Politiei Capitalei, incepand cu 5 octombrie 1940. Imediat, acesta a inceput intocmirea de liste cuprinzand pe cei care participasera la prigoana legionara. Alexandru Rosianu, subsecretar de stat la Interne, urma sa le solutioneze, in sensul ca unele persoane urmau sa fie chemate in judecata. Normele legale nu s-au respectat, ci s-a trecut la arestari abuzive, executate de politisti legionari, cei in cauza fiind retinuti in arestul Politiei Capitalei sau incarcerati la Penitenciarul Jilava. In lunile octombrie si noiembrie au fost arestati si incarcerati mai multi demnitari din perioada fostului regim.
Asasinatele din noaptea de 26/27 noiembrie 1940
La sfarsitul lunii noiembrie trebuia sa aiba loc si reinhumarea cu funeralii nationale a lui Corneliu Zelea Codreanu, iar cei arestati erau considerati vinovati de moartea capitanului. Sub pretextul colectarii de marturii pentru pregatirea proceselor, Tribunalul Bucuresti a dispus transferarea unora dintre arestati la alte inchisori, de teama represaliilor. Stefan Zavoianu, prefectul legionar al Politiei Capitalei, a refuzat sa execute directivele. Pe 26 noiembrie 1940 s-a hotarat ca armata sa intervina pentru transferarea detinutilor.
In acel moment, Zavoianu a decis ca este momentul sa se actioneze de urgenta. Executiile au inceput la ora 00.30, legionarii folosindu-se de revolvere „Mauser", adica cele aflate curent in folosinta garzii inchisorii. Fiecaruia dintre cei cazuti i s-a mai tras cate un glont in cap, pentru a fi siguri de reusita. In total, la Jilava au fost ucise 64 de persoane: (lista incompleta)
Gheorghe Argeseanu, fost prim-ministru
Victor Iamandi, fost ministru de Justitie
Gabriel Marinescu, fost ministru de Interne, fost prefect al Politiei Capitalei
Mihail Moruzov, fost sef al Serviciului Secret de Informatii
Ion Bengliu, fost comandant al Jandarmeriei
Stefan Gherovici, fost comandant al Jandarmeriei
Nicolae Stefanescu, subdirector la SSI
fosti agenti de politie: Gavrila Ichim, Eugeniu Zugravu, Coman Paraschiv, Ion Balint, Stanciu Lolescu, Gheorghe Comsa, Olimpiu Marculet, Miah Radu, Nicolau Barbulescu, Gheorghe Boghici, Marin Dumitru, Ion Panova (chestor), N. Bonea, Otto Reiner, Constantin Laurentiu, P. Malinschi, N. Gaman, I. I. Iordache, I. Horwath, V. Horwath, Constantin Boulet, P. Patriciu, N. Lescenco, M. Botu, T. Miron, Dumitru Bilea, Constantin Culetcu, Spiridon Dumitrescu, N. Balanuta
fosti jandarmi: Iosif Dinulescu, I. Stanciuc, Constantin Sorbu, V. Tasca, N. Zainescu, Stefan Nitu, V. Moisescu, N. Bularda, Gheorghe Niculescu, C. Popescu, Gheorghe Oancea, N. Craciun, P. Gheorghiu.
Alte tentative de asasinat
In aceeasi noapte au fost asasinati la sediul Prefecturii Politiei Capitalei si in padurea Balota-Vlasia alti oficiali din Politie. In dimineata de 27 noiembrie 1940, au mai fost ridicati de la domiciliu si adusi la sediul Prefecturii alti inalti demnitari: Constantin Argetoianu, fost prim-ministru, Gheorghe Tatarescu, fost prim-ministru, Ion Gigurtu, fost prim-ministru, Mihail Ghelmegeanu, fost ministru de Interne, generalul Constantin Ilasievici si colonelul Victor Marinescu. Toti acestia era acuzati de participarea la prigoana legionara in timpul regelui Carol al II-lea.
Conform declaratiilor lui Argetoianu, salvarea lor a venit de la telefonul dat de sotia sa catre Alexandru Rosianu, subsecretarul de la Interne. Acesta s-a prezentat personal la sediul Prefecturii si a cerut eliberarea demnitarilor. Acestia au ramas in adapostiti in sediul Ministerului de Interne pana la 2 decembrie.
Nu de aceeasi sansa au avut parte profesorii Nicolae Iorga si Virgil Madgearu, asasinati in noaptea de 27/28 noiembrie 1940.
Condamnarea celor implicati
Aceste asasinate l-au nemultumit profund pe Antonescu. La 29 noiembrie, generalul a ordonat dezarmarea Politiei Legionare si a instituit pedeapsa cu moartea pentru instigarea la rebeliune. Desi a fost pus in amplicare incepand cu 9 decembrie, ordinul a fost insa transformat de ministrul de Interne in transfer al cadrelor de la Politia Legionara la unitatile de politie regulate. Conflictul dintre legionari si generalul Antonescu s-a acutizat treptat, culminand cu evenimentele din timpul rebeliunii legionare intre 21 – 23 ianuarie 1941. Dupa aceasta Antonescu preia intreaga putere in stat.
La 9 iulie 1941, Curtea Martiala a Comandamentului Militar al Capitalei, sub presedintia prim-presedintelui, colonel-magistrat Vasile Gelep, incepeau dezbaterile in procesul privind asasinatele savarsite la Jilava. In cadrul aceluiasi proces, au comparut si acuzatii pentru crimele din aceeasi noapte de la Prefectura Politiei Capitalei si din padurea Balota-Vlasia, dar si cei invinuiti de sechestrarea si de asasinarea profesorilor Nicolae Iorga si Virgil Madgearu. Cercetarile au durat din martie pana la 21 iunie 1941. Pe 22 iulie 1941 s-au pronuntat sentintele.
Din totalul celor urmariti, doar 17 au comparut in fata instantei militare, fiind sub arest preventiv. Un numar de 21 a fost judecat in contumacie (dintre care 20 disparuti si unul mobilizat). In total au existat 20 de condamnari la moarte, cinci au fost condamnati la munca silnica pe viata, sase dintre ei au fost condamnati la 10 ani de inchisoare, iar cinci au fost achitati. Executia a avut loc pe 28 iulie 1941, la sud-est de Jilava, in locul numit Valea Piersicilor.
Printre cei condamnati s-au numarat: Stefan Zavoianu, fost prefect legionar al Politiei Capitalei, Romulus Opris, fost chestor legionar, Constantin Orasanu, adjunctul lui Zavoianu, Tudor Dacu, informator al Politiei Legionare din Prahova, Eremia Socariciu, chestor-sef al politiei legionare s.a.
Sursa: Enciclopedia Romaniei
Descopera iti prezinta principalele semnificatii ale zilei de 26 noiembrie:
1857 – S-a nascut parintele lingvisticii moderne, elvetianul Ferdinand de Saussure (m. 22 februarie 1913).
1894 – S-a nascut Norbert Wiener, matematician american (lucrari in domeniile teoriei probabilitatilor, teoriei cuantelor, teoriei relativitatii si al electrotehnicii); este considerat fondatorul ciberneticii (m. 18 martie 1964).
1901 – S-a nascut Mihail Drumes, prozator si dramaturg: „Scrisoarea de dragoste", „Invitatie la vals", „Elevul Dima dintr-a saptea" (m. 7 februarie 1982).
1917 – Primul Razboi Mondial: S-a incheiat, la Focsani, armistitiul intre Romania si Puterile Centrale.
1941 – Presedintele american Franklin D. Roosevelt stabileste ca Ziua Recunostiintei sa fie celebrata in fiecare a patra zi de joi din luna noiembrie.
1963 – A incetat din viata, in California, renumita soprana de coloratura Amelita Galli-Curci (n. 18 noiembrie 1882).
1968 – A murit scriitorul german Arnold Zweig (n. 10 noiembrie 1887).
1970 – A incetat din viata Vladimir Streinu (Nicolae Iordache), poet si critic literar (n. 23 mai 1902).
2008 – O serie de atacuri si explozii s-au produs in capitala economica a Indiei, Bombay. Atacatorii au deschis focul asupra unor hoteluri de lux (Taj si Oberoi), intr-o gara aglomerata din oras, un spital, dar si in restaurante de lux. Atacurile au provocat moartea si ranirea a sute de persoane
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.