Cazarma Malmaisonului este o fosta Cazarma Militara de Cavalerie construita in 1844 de Domnitorul Bibescu formata din subsol, parter si doua etaje, denumita in epoca "Cazarma Sfantul Gheorghe", care dupa 1940 a fost cunoscuta cu denumirea "Inchisoarea Plevnei".
Numele Malmaison a fost preluata in timpul domniei lui Cuza dupa denumirea Castelului Malmaison fosta resedinta a lui Napoleon al treilea aflat in aproprierea Parisului.
De-a lungul timpului la Malmaison a functionat Parchetul Militar, Tribunalul Militar, Arestul SRI si al Ministerului de Interne, Sediul tipografiei Regiunii a Doua Militare, Batalionul de Gospodarie ale Unitatilor Fortelor Armate, Batalionul de Garda a MAI-ului, iar dupa ani 70 devine Sediul Institutului Iprochim de proiectari in petrochimie aflat pana in prezent si este inchiriata catre o Unitate Medicala privata Romgermed, si comunitatii de artisti independenti "Atelierele Malmaison" sau "Cazarma Artistilor".
Cladirea a avut forma unui patrat insa o latura a fost daramata de Cutremului din 1977 si acum are forma literei "U".
In mijlocul patratului se afla Careul fostei Unitati Militare unde aveau loc procesiunile de degradare Militara.
Arestul inchisorii s-a aflat in subsolul cladirii pe latura dinspre Casa Radio.
In perioada interbelica aici a avut loc mai multe procese politice cum ar fi:
Procesul manifestantiilor de la Greva Atelierelor Grivita din 1933 si ale liderilor lor.
Procesul Anei Pauker.
In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial aici a functionat arestul Sectiei Juridice a Serviciului Special de Informatii SSI care s-a ocupat de anchetarea cazurilor grele cum ar fi parasutistii Sovietici, Reteaua de spionaj a lui Rica Georgescu care a fost destructurata de seful SSI-ului Eugen Cristescu si ale caror detentie nu a fost una grea ci au avut o detentie preferentiala.
Dupa anii 50 Sectia Juridica a SSI fost desfintata si inlocuita cu Directia de Anchete sau BJ cum era cunoscuta atunci, condusa de Gheorghe Filipescu a carui conduita era una asemanatoare cu cea a unui tortionar.
La Malmaison au mai fost detinuti si anchetati: Nicolae Malaxa, Petre Gheorghe seful Organizatiei Capitale a Partidului Comunist, Bruno Seletzky reprezentantul Skoda la Bucuresti, Capitanul Renoiu condamnat pentru spionaj, Corneliu Zelea Codreanu fondator si lider legionar, Maria Tanase care a fost anchetata din cauza ca se presupunea ca facea parte din Reteaua lui Rica Georgescu,
Petru Groza, Reteaua de Spionaj a Intelectualilor, Egon Balas care a scris o carte despre detentia de la Malmaison cu titlul: "Vointa De Libertate" si Maria Ioana Cantacuzino (Oana Orlea),