Inchisoarea Sighet a fost o inchisoare din orasul Sighetu Marmatiei, judetul Maramures, una dintre cele mai notorii inchisori politice din Romania. Imediat dupa instaurarea regimului comunist in Romania au fost incarcerate la Sighet elitele intelectuale, politice si religioase care prezentau un pericol pentru autoritatile comuniste.
Inchisoarea a fost dezafectata si transformata in muzeu. In prezent ea adaposteste muzeul Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei.
Inchisoarea din Sighetu Marmatiei (numita si "Inchisoarea Sighet") a fost construita in 1897, cand Transilvania inca facea parte din Imperiul Austro-Ungar.
Dupa 1945, romanii deportati sau prizonieri de razboi in Uniunea Sovietica, la repatriere, treceau prin Sighet. In 1948, dupa ce regimul comunist s-a consolidat, Sighetul a devenit o inchisoare pentru oponentii regimului. La inceput aici au fost incarcerati elevi, studenti si tarani din Maramures, unii din care inca mai locuiesc in Sighet.
In noaptea de 5/6 mai 1950, peste o suta de fosti demnitari din intreaga tara au fost adusi la penitenciarul din Sighet. Printre acestia se gaseau ministri, politicieni, academicieni, economisti, ofiteri, istorici si jurnalisti. Unii dintre ei au fost condamnati la pedepse grele iar altii au fost inchisi fara nici un fel de proces (pedeapsa "adminstrativa"). Majoritatea dintre ei aveau peste 60 de ani. Multe figuri importante ale Romaniei interbelice au murit aici in arest, inclusiv liderul Partidului National Taranesc, Iuliu Maniu.
In inchisoarea de la Sighet, care avea un regim special nu numai pentru cei vii, dar si pentru cei morti, in intervalul 1950-1955 nu s-au intocmit acte de deces, iar familiile celor morti nu au fost instiintate. Actele de moarte ale celor decedati la Sighet au fost intocmite, cu trei exceptii, abia in anul 1957