Din aceeasi categorie
|
Manastirea Arnota - Valcea 567 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
MISTERIOSUL TUNEL IZVOR DIN BUCEGI 531 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Braila 1.530 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Catania-Sicilia 1.119 vizite - 0 comentarii adaugat de alexandra |
||||||||||||||||||
|
Epidaurus-Grecia 527 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Port Louis-Mauritius 97 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Castillo del Morro-Cuba 125 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Los Caracoles Pass, Chile, Argentina 536 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Preikestolen Norvegia 81 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Nea Potidea-Grecia 777 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Turism
Targoviste
| Adaugat de Cozana | 06.02.2024 |  Adauga
la favorite |
19 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favorite"Privind originea Targovistei, una din ipotezele cele mai raspandite ne spune ca, primii locuitori ar fi "descalecat" din Tara Fagarasului, din zona satelor Vistea de Sus si Vistea de Jos, intemeind pe Ialomita Targul-Vistii. Este de observat ca aparitia orasului s-a produs odata cu "descalecatul", tot dinspre Fagaras, a intailor domni, un Negru Voda (legendar, de asta data) si Basarab I, unificatorii voievodatelor sud-carpatice si intemeietorii, astfel, ai Tarii Romanesti.
Toponimul "Targoviste" a cunoscut de-a lungul timpului varii interpretari, unele de-a dreptul hilare, dar a starnit si polemici academice mai mult ori mai putin stiintifice, unele ridicole. De pilda, Trifidava, Tiriscum, Trifusu, Tarus, Tergovum, Turris Vicii, Turris - Vestae, Tergum - Vestae, Targul Oastei (sau Ostii), Targul de Vest. Cezar Bolliac va fi aratat transant ca "Targoviste" vine pur si simplu de la "targ".
Daca prin rostire, toponimul este de sugestie slava, totusi, acesta se refera, prin trimitere oiconimica fundamentala, la un "punct nodal" (o asezare) unde se practica o intensa viata de natura economica si sociala. Insa nu este un toponim de sorginte eminamente sud - slava veche. Este un "asimilat" datorat unei indelungate convietuiri cu slavii de sud, intre secolele VI-X, care isi are radacina intr-un traco-etrusc "TERG". Iata filiatiunea lexicala metatetica: TERG (trac/etrusc) - TREG (iliric) - TERGUM (latina) - TRUGU (paleoslava meridionala, dar si celtica) - TARG (romanesc). Toate aceste lexeme au sensul de "loc de popas /piata", asezat pe un drum, de unde sufixul - VISTE, derivat, posibil, din latinescul VIA (cale), care, in protoromana, prin indelungata coabitare cu paleoslava de sud (sufixul - ISTE - pluralul, cu sens colectiv de loc/locuri), a dat, prin alienare lingvistica, VISTE.
Nicolae Iorga crede ca, la Targoviste, a avut loc batalia (datand-o in 1369) dintre voievodul Transilvaniei Nicolae Lackfi si parcalabul Dragomir al cetatii Dambovitei in vremea domniei lui Vladislav I, alias Vlaicu-Voda, castigata de romani. Este de retinut ca, in cronica turcului Ioan Kukullo, se pomeneste de existenta, pe locul unde se afla astazi orasul, a unei fortificatii, caci "voievodul Nicolae, dupa ce a trecut cu oastea [...] raul Ialomita luand cu putere intariturile ridicate de valahi" este nevoit sa se retraga. O dovada ca orasul exista inca de atunci si ca, romanii s-au batut cu indarjire.
Targoviste a fost resedinta domneasca si capitala a Tarii Romanesti timp de trei secole cu unele intreruperi. Cercetarile arheologice intreprinse in ultimile decenii la unele monumente targovistene nu au putut preciza in suficienta masura toate aspectele legate de perioada de inceput a orasului si, mai ales, despre stabilirea imprejurimilor concrete in care asezarea rurala a devenit targ. Targoviste este rezultatul unui proces mixt de transformare a unei asezari satesti mai vechi, datand cel mai tarziu de la inceputul secolului XIV, in oras, cu o rapida evolutie de urbanizare ca urmare a existentei unui vechi targ periodic si apoi a stabilirii aici a unei resedinte domnesti. Aceste fapte au contribuit substantial la dezvoltarea Targovistei, care a capatat treptat un pregnant caracter urban in noua sa calitate de resedinta si apoi de capitala a Tarii Romanesti.
Aparitia si dezvoltarea orasului au fost influentate atat de pozitia geografica, cat si de cea strategica avantajoasa.
Orasul s-a nascut si a inflorit pe malul raului Ialomita, la limita dintre deal si cea de campie, acolo unde locuitorii fiecareia dintre aceste zone veneau sa-si schimbe produsele.
Pozitia naturala favorabila - in eventualitatea unui atac, orasul era protejat de paduri, ape curgatoare si mlastini - , precum si faptul ca se afla mai spre nord, mai departe de granita Imperiului turcesc, au contribuit la alegerea acestui loc pentru stabilirea unei resedinte domnesti.
Datorita inexistentei unor izvoare documentare, momentul aparitiei aici a unui targ periodic este foarte greu de precizat. Unii cercetatori considera ca inceputurile asezarii si deci si ale targului periodic sunt anterioare intemeierii Tarii Romanesti si trebuie cautate in secolul al XIII-lea.
Cu privire la epoca in care Targoviste a capatat caracterul de targ permanet, cei mai multi cercetatori au opinat pentru secolul al XIV-lea, fara a face insa precizari mai riguroase. Faptul ca orasul nu figureaza ca punct de vama in privilegiile comerciale cunoscute in secolul al XIV-lea probeaza ca acesta nu ajunsese inca la importanta pe care o aveau alte orase din Tara Romaneasca, asa cum ar fi de pilda Campulungul. In schimb, potrivit privilegiului acordat de Mircea cel Batran negustorilor lipoveni la 1403, Targoviste era singurul oras unde se platea vama, ceea ce ne face sa presupunem ca epoca in care s-a dezvoltat asezarea si s-a format orasul poate fi stabilita in a doua jumatate a secolului al XIV-lea.
Depasirea stadiului urban incipient (preurban) al localitatii, atestata arheologic si documentar la sfarsitul secolului al XIV-lea, este determinata in mod cert de stabilirea aici a unei resedinte domnesti catre 1400, ceea ce a contribuit la dezvoltarea rapida a orasului atat incat curand a devenit singura capitala a Tarii Romanesti, inlocuind astfel Curtea de Arges."
Toponimul "Targoviste" a cunoscut de-a lungul timpului varii interpretari, unele de-a dreptul hilare, dar a starnit si polemici academice mai mult ori mai putin stiintifice, unele ridicole. De pilda, Trifidava, Tiriscum, Trifusu, Tarus, Tergovum, Turris Vicii, Turris - Vestae, Tergum - Vestae, Targul Oastei (sau Ostii), Targul de Vest. Cezar Bolliac va fi aratat transant ca "Targoviste" vine pur si simplu de la "targ".
Daca prin rostire, toponimul este de sugestie slava, totusi, acesta se refera, prin trimitere oiconimica fundamentala, la un "punct nodal" (o asezare) unde se practica o intensa viata de natura economica si sociala. Insa nu este un toponim de sorginte eminamente sud - slava veche. Este un "asimilat" datorat unei indelungate convietuiri cu slavii de sud, intre secolele VI-X, care isi are radacina intr-un traco-etrusc "TERG". Iata filiatiunea lexicala metatetica: TERG (trac/etrusc) - TREG (iliric) - TERGUM (latina) - TRUGU (paleoslava meridionala, dar si celtica) - TARG (romanesc). Toate aceste lexeme au sensul de "loc de popas /piata", asezat pe un drum, de unde sufixul - VISTE, derivat, posibil, din latinescul VIA (cale), care, in protoromana, prin indelungata coabitare cu paleoslava de sud (sufixul - ISTE - pluralul, cu sens colectiv de loc/locuri), a dat, prin alienare lingvistica, VISTE.
Nicolae Iorga crede ca, la Targoviste, a avut loc batalia (datand-o in 1369) dintre voievodul Transilvaniei Nicolae Lackfi si parcalabul Dragomir al cetatii Dambovitei in vremea domniei lui Vladislav I, alias Vlaicu-Voda, castigata de romani. Este de retinut ca, in cronica turcului Ioan Kukullo, se pomeneste de existenta, pe locul unde se afla astazi orasul, a unei fortificatii, caci "voievodul Nicolae, dupa ce a trecut cu oastea [...] raul Ialomita luand cu putere intariturile ridicate de valahi" este nevoit sa se retraga. O dovada ca orasul exista inca de atunci si ca, romanii s-au batut cu indarjire.
Targoviste a fost resedinta domneasca si capitala a Tarii Romanesti timp de trei secole cu unele intreruperi. Cercetarile arheologice intreprinse in ultimile decenii la unele monumente targovistene nu au putut preciza in suficienta masura toate aspectele legate de perioada de inceput a orasului si, mai ales, despre stabilirea imprejurimilor concrete in care asezarea rurala a devenit targ. Targoviste este rezultatul unui proces mixt de transformare a unei asezari satesti mai vechi, datand cel mai tarziu de la inceputul secolului XIV, in oras, cu o rapida evolutie de urbanizare ca urmare a existentei unui vechi targ periodic si apoi a stabilirii aici a unei resedinte domnesti. Aceste fapte au contribuit substantial la dezvoltarea Targovistei, care a capatat treptat un pregnant caracter urban in noua sa calitate de resedinta si apoi de capitala a Tarii Romanesti.
Aparitia si dezvoltarea orasului au fost influentate atat de pozitia geografica, cat si de cea strategica avantajoasa.
Orasul s-a nascut si a inflorit pe malul raului Ialomita, la limita dintre deal si cea de campie, acolo unde locuitorii fiecareia dintre aceste zone veneau sa-si schimbe produsele.
Pozitia naturala favorabila - in eventualitatea unui atac, orasul era protejat de paduri, ape curgatoare si mlastini - , precum si faptul ca se afla mai spre nord, mai departe de granita Imperiului turcesc, au contribuit la alegerea acestui loc pentru stabilirea unei resedinte domnesti.
Datorita inexistentei unor izvoare documentare, momentul aparitiei aici a unui targ periodic este foarte greu de precizat. Unii cercetatori considera ca inceputurile asezarii si deci si ale targului periodic sunt anterioare intemeierii Tarii Romanesti si trebuie cautate in secolul al XIII-lea.
Cu privire la epoca in care Targoviste a capatat caracterul de targ permanet, cei mai multi cercetatori au opinat pentru secolul al XIV-lea, fara a face insa precizari mai riguroase. Faptul ca orasul nu figureaza ca punct de vama in privilegiile comerciale cunoscute in secolul al XIV-lea probeaza ca acesta nu ajunsese inca la importanta pe care o aveau alte orase din Tara Romaneasca, asa cum ar fi de pilda Campulungul. In schimb, potrivit privilegiului acordat de Mircea cel Batran negustorilor lipoveni la 1403, Targoviste era singurul oras unde se platea vama, ceea ce ne face sa presupunem ca epoca in care s-a dezvoltat asezarea si s-a format orasul poate fi stabilita in a doua jumatate a secolului al XIV-lea.
Depasirea stadiului urban incipient (preurban) al localitatii, atestata arheologic si documentar la sfarsitul secolului al XIV-lea, este determinata in mod cert de stabilirea aici a unei resedinte domnesti catre 1400, ceea ce a contribuit la dezvoltarea rapida a orasului atat incat curand a devenit singura capitala a Tarii Romanesti, inlocuind astfel Curtea de Arges."
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.