Din aceeasi categorie
|
Pe poteci, spre inima ta! Ep 6 Varful cu Dor, Bucegi (HD 352 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
02:27
|
Aventura de iarna in doi 1.497 vizite - 0 comentarii adaugat de fotographicy |
||||||||||||||||||
|
Terme di Saturnia in Italia 588 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Drumul-tunel Guoliang 696 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pe poteci, spre inima ta! Ep. 31 309 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Varfului Omu, 1.218 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Parcul National Bucegi 1.660 vizite - 0 comentarii adaugat de Laur |
||||||||||||||||||
|
Cel mai periculos tunel din lume 427 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cheile Coteanu - Muntii Bucegi 192 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Lankaran-Azerbaidjan 477 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Turism
MISTERIOSUL TUNEL IZVOR DIN BUCEGI
| Adaugat de Cozana | 19.05.2016 |  Adauga
la favorite |
605 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteMuntii Bucegi ascund numeroase secrete. Unele au ramas simple legende, care-i ambitioneaza pe cunoscatori sa le descopere. Altele sunt reale, dar ce pacat ca au fost date uitarii, fiind acoperite de nepasare…
Pornim astazi pe urmele misteriosului Tunel Izvor, un traseu pe sub muntele Paduchiosu care urma sa lege feroviar Valea Ialomitei de Valea Prahovei.
In 1913, directorul general al Cailor Ferate Romane a contractat un imprumut de 480 de milioane de lei in aur si a pus la cale un proiect indraznet de modernizare a cailor ferate din tara. Intre obiective – Tunelul Izvor, care trebuia sa aiba 5.918 metri si sa fie practic cel mai lung din Romania. Lucrarile de constructie a tunelului pe sub Paduchiosu au demarat in anul 1914, fiind incredintate firmei inginerului german Iulius Beger. Termenul de finalizare asumat de constructor era de 28 de luni.
S-a lucrat intens, in trei schimburi. S-a reusit saparea a 400 de metri de tunel, realizandu-se galerii de baza si de crestet pe 800 de metri. Izbucnirea primei conflagratii mondiale a atras dupa sine sistarea lucrarilor, care au fost reluate in 1938, tot sub coordonarea CFR, fiind preluate, in 1941, de trupele naziste de ocupatie, in acea perioada inregistrandu-se, de altfel, si cel mai rapid ritm de constructie.
Desi capatul dinspre Sinaia al tunelului fusese aproape finalizat, dupa retragerea nemtilor lucrarile au fost abandonate definitiv. Lungimea tronsonului de tunel dinspre Sinaia – cel putin in partea vizibila, in care s-ar putea patrunde si astazi – este de aproximativ 480 de metri. La capat, un zid gros de beton astupa in totalitate tunelul.
Dincolo de zidul de beton armat, Tunelul Izvor se intinde pe o distanta ce nu poate fi estimata, nemaiexistand nici un document de santier care sa ofere date despre stadiul lucrarii. Tot ceea ce se mai stie este faptul ca dincolo de zidul de beton nu s-au mai executat lucrari de zidarie, betonare si armare. Prin partile locului circula zvonul ca aici s-ar afla o locomotiva cu abur si un vagon de constructie, abandonate de trupele naziste o data cu stoparea lucrarilor. Se mai sustine ca tunelul a fost strapuns pana la capat, urmand doar sa fie largit si inaltat. Altii povestesc ca dupa ce lucrarile au fost preluate de trupele germane, acolo ar fi avut loc un adevarat masacru: inainte de retragere, nemtii ar fi omorat tot personalul roman care a participat la construirea Tunelului Izvor, osemintele fiind si astazi “zidite" sub Paduchiosu.
A doua gura a Tunelului izvor, cea dinspre comuna Moroeni, judetul Dambovita, a fost distrusa prin detonare. Potrivit marturiilor, aceasta galerie subterana ar fi fost blocata in anul 1985, de doua plutoane ale Securitatii.
Darea in folosinta a Tunelului Izvor ar fi micsorat legatura dintre Targoviste si Sinaia cu aproximativ 20 de kilometri si ar fi redus traseul de cale ferata dintre Brasov si Targoviste cu 100 de kilometri.
Peste acest obiectiv strategic s-a asternut din pacate uitarea. Autoritatile nu doar ca nu mai sunt interesate sa reia lucrarile, la mijloc fiind vorba de foarte multi bani, dar au aruncat intr-un total anonimat Tunelul Izvor. In 1914, se vorbea despre electrificarea acestei magistrale feroviare, acum nici macar nu ai acces sa vizitezi intrarea in tunel, cea dinspre Sinaia care putea fi accesibila turistilor.
In anii cand s-au demarat lucrarile, Tunelul Izvor reprezenta o minune a tehnicii. Chiar si acum, dupa aproape un secol, galeria feroviara pe sub Paduchiosu ar putea sa constituie obiect de studiu pentru studentii la Arhitectura si Constructii.
Tunelul Izvor ramane inca o enigma. De ce s-au intrerupt lucrarile in doua randuri, desi fondul de investitii era urias. Ce au descoperit constructorii in maruntaiele muntelui, de a hotarat Securitatea sa detoneze intrarea dinspre Moroeni si sa o zideasca pe cea de la Sinaia? Sunt ingropate sub Paduchiosu osemintele celor 100 de muncitori romani care au trudit pentru constructia Tunelului Izvor? Unde se afla locomotiva cu aer compritat si vagonul folosit pentru transportul materialului rezultat in urma saparii tunelului? Ce fenomene inesplicabile s-au produs in galerii in timp ce se sfredelea muntele, de i-a speriat atat de tare pe constructori?
Pornim astazi pe urmele misteriosului Tunel Izvor, un traseu pe sub muntele Paduchiosu care urma sa lege feroviar Valea Ialomitei de Valea Prahovei.
In 1913, directorul general al Cailor Ferate Romane a contractat un imprumut de 480 de milioane de lei in aur si a pus la cale un proiect indraznet de modernizare a cailor ferate din tara. Intre obiective – Tunelul Izvor, care trebuia sa aiba 5.918 metri si sa fie practic cel mai lung din Romania. Lucrarile de constructie a tunelului pe sub Paduchiosu au demarat in anul 1914, fiind incredintate firmei inginerului german Iulius Beger. Termenul de finalizare asumat de constructor era de 28 de luni.
S-a lucrat intens, in trei schimburi. S-a reusit saparea a 400 de metri de tunel, realizandu-se galerii de baza si de crestet pe 800 de metri. Izbucnirea primei conflagratii mondiale a atras dupa sine sistarea lucrarilor, care au fost reluate in 1938, tot sub coordonarea CFR, fiind preluate, in 1941, de trupele naziste de ocupatie, in acea perioada inregistrandu-se, de altfel, si cel mai rapid ritm de constructie.
Desi capatul dinspre Sinaia al tunelului fusese aproape finalizat, dupa retragerea nemtilor lucrarile au fost abandonate definitiv. Lungimea tronsonului de tunel dinspre Sinaia – cel putin in partea vizibila, in care s-ar putea patrunde si astazi – este de aproximativ 480 de metri. La capat, un zid gros de beton astupa in totalitate tunelul.
Dincolo de zidul de beton armat, Tunelul Izvor se intinde pe o distanta ce nu poate fi estimata, nemaiexistand nici un document de santier care sa ofere date despre stadiul lucrarii. Tot ceea ce se mai stie este faptul ca dincolo de zidul de beton nu s-au mai executat lucrari de zidarie, betonare si armare. Prin partile locului circula zvonul ca aici s-ar afla o locomotiva cu abur si un vagon de constructie, abandonate de trupele naziste o data cu stoparea lucrarilor. Se mai sustine ca tunelul a fost strapuns pana la capat, urmand doar sa fie largit si inaltat. Altii povestesc ca dupa ce lucrarile au fost preluate de trupele germane, acolo ar fi avut loc un adevarat masacru: inainte de retragere, nemtii ar fi omorat tot personalul roman care a participat la construirea Tunelului Izvor, osemintele fiind si astazi “zidite" sub Paduchiosu.
A doua gura a Tunelului izvor, cea dinspre comuna Moroeni, judetul Dambovita, a fost distrusa prin detonare. Potrivit marturiilor, aceasta galerie subterana ar fi fost blocata in anul 1985, de doua plutoane ale Securitatii.
Darea in folosinta a Tunelului Izvor ar fi micsorat legatura dintre Targoviste si Sinaia cu aproximativ 20 de kilometri si ar fi redus traseul de cale ferata dintre Brasov si Targoviste cu 100 de kilometri.
Peste acest obiectiv strategic s-a asternut din pacate uitarea. Autoritatile nu doar ca nu mai sunt interesate sa reia lucrarile, la mijloc fiind vorba de foarte multi bani, dar au aruncat intr-un total anonimat Tunelul Izvor. In 1914, se vorbea despre electrificarea acestei magistrale feroviare, acum nici macar nu ai acces sa vizitezi intrarea in tunel, cea dinspre Sinaia care putea fi accesibila turistilor.
In anii cand s-au demarat lucrarile, Tunelul Izvor reprezenta o minune a tehnicii. Chiar si acum, dupa aproape un secol, galeria feroviara pe sub Paduchiosu ar putea sa constituie obiect de studiu pentru studentii la Arhitectura si Constructii.
Tunelul Izvor ramane inca o enigma. De ce s-au intrerupt lucrarile in doua randuri, desi fondul de investitii era urias. Ce au descoperit constructorii in maruntaiele muntelui, de a hotarat Securitatea sa detoneze intrarea dinspre Moroeni si sa o zideasca pe cea de la Sinaia? Sunt ingropate sub Paduchiosu osemintele celor 100 de muncitori romani care au trudit pentru constructia Tunelului Izvor? Unde se afla locomotiva cu aer compritat si vagonul folosit pentru transportul materialului rezultat in urma saparii tunelului? Ce fenomene inesplicabile s-au produs in galerii in timp ce se sfredelea muntele, de i-a speriat atat de tare pe constructori?
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.