Alessandro Volta s-a nascut in orasul italian Como, intr-o familie nobila. A studiat in scolile publice din orasul sau, intrand apoi, in 1758, la colegiul iezuit. De la varsta de 14 ani incepe sa fie atras de stiinta si refuza sa urmeze cariera bisericeasca, o traditie in familia sa. In anul 1769 publica prima sa lucrare despre electricitate (un subiect stiintific "la moda" in vremea sa) - De vi attractiva ignis electrici - care atrage atentia asupra sa si il ajuta sa obtina postul de profesor de fizica la liceul din Como, unde a activat intre anii 1774-1779.
In paralel cu activitatea de profesor, Volta isi continua studiile si experimentele, devenind cunoscut in domeniu, iar in anul 1779 obtine numirea in functia de profesor la Universitatea din Pavia, unde isi continua munca in domeniul electricitatii si face o serie de inventii revolutionare, care ii aduc importante distinctii, printre care medalia Copley (1791) a Royal Society din Londra al carui membru era, Legiunea de onoare si altele.
In anul 1801 Napoleon il invita la Paris si ii acorda statutul de membru al Institut de France si il numeste conte, iar mai tarziu senator al Lombardiei, in 1810. Cea mai mare onoare a primit-o din partea comunitatii oamenilor de stiinta, care, in cinstea lui, au numit unitatea de masura pentru forta electromotoare si potentialul electric – "volt".
Contributia sa in domeniul fizicii si al electricitatii in special a fost deosebit de importanta, fiind punctul de plecare pentru numeroase cercetari si descoperiri ulterioare. A facut cercetari si in domeniile chimiei (in 1778 a fost primul savant care a izolat metanul, principalul constituent al gazului natural), meteorologiei (a inventat electrometrul, instrument de masurare a electricitatii atmosferice)