In natura curata si climatul bland din sud-estul Europei creste o diversitate unica de plante salbatice. Departe de industria majora si de solurile poluate, tarile balcanice au devenit cel mai mare exportator de ierburi din Europa. Numai in Bulgaria, peste 300.000 de oameni lucreaza cu plante domestice. Afacerea devine din ce in ce mai profitabila.
Filmul ne duce pe coasta croata. Pe insula Adriatica Cres, publicul il intalneste pe Mladen Dragoslavic. In luna mai, cand salvieul incepe sa infloreasca, acest apicultor are la dispozitie o luna pentru a-si produce veniturile pentru un an intreg – intotdeauna cu scopul de a crea cea mai buna miere de salvie din Balcani. Avand posibilitatea de a alege, albinele nu ar alege niciodata salvie, pentru ca intrarea si iesirea din floare ingusta este obositoare. In maximum trei saptamani, Mladen trebuie sa-si scoata albinele de pe insula. Altfel vor muri de epuizare.
In Skopje, capitala Macedoniei, filmul o viziteaza pe Iva Yosifova. Hollyhock furnizeaza materia prima pentru obiectele sale de arta. Planta este benefica din punct de vedere medical, datorita mucilagiilor sale, care se adauga la multe amestecuri de ceai pentru tuse. Iva, insa, face hartie din hollyhock. Datorita fibrelor lungi ale plantei, hartia poate fi intinsa pe obiecte si modelata. Tehnica produce sculpturi delicate, la fel de fragile ca natura.
In Trigrad, un mic sat din Rodopii bulgari, localnicii considera ceaiul salbatic de munte un leac miracol care sporeste virilitatea si garanteaza longevitatea. Cererea mare aproape ca a decimat planta. Filmul o intalneste pe Michaela Yordanowa, ocupata in laboratorul ei de gradina, traversand ceaiul salbatic de munte pana cand are plante suficient de robuste pentru a fi reproduse. Noua rasa este menita sa ajute populatia locala sa cultive planta valoroasa in gradinile sau campurile lor domestice.
In Muntii Balcani Bulgari – o regiune afectata de somaj ridicat si depopulare – il intalnim pe Nikola Nikolov. Invatatorul satului din Chiprovtsi a inceput o gradina cu elevii sai, crescand nebunia vopsitorului. Planta era deja disparuta la Chiprovtsi, desi radacina ei, de secole, fusese folosita la vopsirea lanii. Satenii din zona au produs in principal covoare, cu vopsele din plante facand fiecare exemplar unic. Nikola vrea sa restabileasca amintirea nebuniei vopsitorului. Munca cu elevii sai a revitalizat satul, iar vopselele au reinviat un vechi mestesug de tesator.
Filmul exploreaza lumea ierburilor din Balcani, infatisand oameni care, fiecare in felul sau, folosesc plantele salbatice in propriile scopuri, straduindu-se totodata sa pastreze cunostintele traditionale.