Din aceeasi categorie
|
Pe urmele Atenei antice / Documentar BBC 2015 1.577 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
|
Originile Chinei: civilizatia antica 355 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Razboiul cainelui 978 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Momente de rascruce ale istoriei--Batalia de la Salamina 1.173 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Schelete de giganti in Grecia? 1.342 vizite - 0 comentarii adaugat de mariab |
||||||||||||||||||
|
Pavlopetri (Grecia). 1.177 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Aromanii sunt fratii nostrii 1.171 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Intreaga istorie a Constantinopolului 454 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
1/2.Batalia de la Termopile - 430 i.e.n | Partea 1 3.303 vizite - 0 comentarii adaugat de ghidul |
||||||||||||||||||
|
2/2.Batalia de la Termopile - 430 i.e.n | Partea 2 2.579 vizite - 0 comentarii adaugat de ghidul |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Istorie
Grecia antica
| Adaugat de Cozana | 16.12.2011 |  Adauga
la favorite |
3.289 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteGrecia antica a inaugurat in istorie formulele superioare de organizare politica – practic, a „inventat" politica, reguli de drept referitoare explicit la proprietatea privata, conducere reprezentativa si libertate juridica. Pe fundalul unei dezvoltari a agriculturii, comertului, mestesugurilor, a circulatiei monetare, s-a constituit polisul – cetatea-stat, ca unitate de teritoriu, locuire, institutii, valori juridice, religioase, morale etc. Intreaga viata publica si privata a vechilor greci se derula in jurul ideii de cetate, garantie a drepturilor civile, a averii si persoanei fizice. In legatura cu cetatea-stat, a luat nastere si s-a implinit si calitatea grecilor de cetateni, mai exact de oameni liberi, proprietari, purtatori de arme, membri ai unei comunitati de traditii, valori materiale, morale si religioase, de aspiratii etc. „Polisul este acolo unde se afla corpul civic". Politeia reprezenta ansamblul de institutii dintr-un polis. Patrios politeia echivala cu dreptul cutumiar al stramosilor. Strainii (periecii sau metecii) nu aveau drepturi politice, iar hilotii (populatii dependente de Sparta) si sclavii (prizonieri de razboi, datornici etc.), folositi la muncile agricole in mine, ateliere mestesugaresti, flota, erau considerati aproape animale; celelalte populatii neelene erau numite barbari. Grecii traiau organizati in triburi, fratrii, familii (genos) si vorbeau, pana in secolul II i.Hr., dialecte diferite. Puterea politica a evoluat de la autoritatea regilor la cea a aristocratilor agrari, pentru a atinge stadiul in care averea se va impune in locul originii sociale si a prestigiului religios si militar.
In acest context de institutii si traditii, s-au intemeiat si polisurile de referinta ale Greciei, Sparta si Atena, in secolele IX — VIII i.Hr., prima in Peloponez, cea de a doua in Attica. Ele au fost rivale redutabile la hegemonia Eladei, Sparta – ca stat oligarhic, militarist, cu baza economica agricola, dominata de aristocratia funciara traditionala, Atena – ca democratie, mare putere maritima, cu resurse materiale impresionante, agricole, „industriale", financiare, condusa de o aristocratie cu putere financiara.
Viata publica in ambele orase-stat se desfasura in cadrul cetatii (activitati politice, religioase, sportive, spectacole, razboaie). Institutiile de putere se asemanau in mod formal; cele militare erau aproape identice si porneau de la:
obligatia tuturor cetatenilor de a presta serviciul militar;
organizarea pentru lupta pe principiul structurilor de fratrie, trib si teritoriale;
divizarea armatei in infanterie (grea – hopliti), cavalerie si flota.
Un rol insemnat revenea ritualurilor religioase (in cinstea zeilor cetatii), spectacolelor, ceremoniilor de initiere, teatrului. Spatiul public al cetatii era dominat la spartani de razboi si zei, la atenieni de politica, afaceri, teatru etc. Numai barbatii liberi aveau dreptul de a alege si de a fi alesi, de a detine si transmite proprietati.
Viata privata in Sparta si Atena evolua in jurul familiei, condusa autoritar de barbati. Femeile aveau in grija gospodaria si educatia copiilor, mai ales a fetelor, si, uneori, purtau armele. Controlul statului se exercita mai evident la Sparta, prin norme morale si comportamente fixate de Licurg (secolul IV i.Hr.). Atena cultiva, intr-o oarecare masura, „libertinismul".
Democratia ateniana respecta urmatoarele principii: egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii (isonomia); libertatea individuala; libertatea cuvantului; participarea la guvernare. Platon caracteriza acest regim ca o guvernare aristocratica, exercitata cu aprobarea demosului. Era o democratie directa, cu intrebuintarea votului direct, dar limitata la teritoriul unui oras-stat si la categoria barbatilor liberi, cu excluderea femeilor, metecilor, sclavilor etc
In acest context de institutii si traditii, s-au intemeiat si polisurile de referinta ale Greciei, Sparta si Atena, in secolele IX — VIII i.Hr., prima in Peloponez, cea de a doua in Attica. Ele au fost rivale redutabile la hegemonia Eladei, Sparta – ca stat oligarhic, militarist, cu baza economica agricola, dominata de aristocratia funciara traditionala, Atena – ca democratie, mare putere maritima, cu resurse materiale impresionante, agricole, „industriale", financiare, condusa de o aristocratie cu putere financiara.
Viata publica in ambele orase-stat se desfasura in cadrul cetatii (activitati politice, religioase, sportive, spectacole, razboaie). Institutiile de putere se asemanau in mod formal; cele militare erau aproape identice si porneau de la:
obligatia tuturor cetatenilor de a presta serviciul militar;
organizarea pentru lupta pe principiul structurilor de fratrie, trib si teritoriale;
divizarea armatei in infanterie (grea – hopliti), cavalerie si flota.
Un rol insemnat revenea ritualurilor religioase (in cinstea zeilor cetatii), spectacolelor, ceremoniilor de initiere, teatrului. Spatiul public al cetatii era dominat la spartani de razboi si zei, la atenieni de politica, afaceri, teatru etc. Numai barbatii liberi aveau dreptul de a alege si de a fi alesi, de a detine si transmite proprietati.
Viata privata in Sparta si Atena evolua in jurul familiei, condusa autoritar de barbati. Femeile aveau in grija gospodaria si educatia copiilor, mai ales a fetelor, si, uneori, purtau armele. Controlul statului se exercita mai evident la Sparta, prin norme morale si comportamente fixate de Licurg (secolul IV i.Hr.). Atena cultiva, intr-o oarecare masura, „libertinismul".
Democratia ateniana respecta urmatoarele principii: egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii (isonomia); libertatea individuala; libertatea cuvantului; participarea la guvernare. Platon caracteriza acest regim ca o guvernare aristocratica, exercitata cu aprobarea demosului. Era o democratie directa, cu intrebuintarea votului direct, dar limitata la teritoriul unui oras-stat si la categoria barbatilor liberi, cu excluderea femeilor, metecilor, sclavilor etc
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.