lbert Einstein (n. 14 martie 1879 Ulm, Imperiul German – d. 18 aprilie 1955,Princeton, New Jersey, New Jersey, SUA a fost un fizician teoretician evreu, nascut in Germania, apatrid din 1896, elvetian din 1899, emigrat in 1933 in SUA, naturalizat american in 1940, profesor universitar la Berlin si Princeton. A fost autorul teoriei relativitatii si unul dintre cei mai straluciti oameni de stiinta ai omenirii.
In 1921 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizica
Cele mai multe dintre contributiile sale in fizica sunt legate de teoria relativitatii restranse (1905), care unesc mecanica cu electromagnetismul, si de teoria relativitatii generalizate (1915) care extinde principiul relativitatii miscarii neuniforme, elaborand o noua teorie a gravitatiei.
Alte contributii ale sale includ cosmologia relativista, teoria capilaritatii, probleme clasice ale mecanicii statistice cu aplicatii in mecanica cuantica, explicarea miscarii browniene a moleculelor, probabilitatea tranzitiei atomice, teoria cuantelor pentru gazul monoatomic, proprietatile termice ale luminii (al caror studiu a condus la elaborarea teoriei fotonice), teoria radiatiei (ce include emisia stimulata), teoria campurilor unitara si geometrizarea fizicii.
Cea mai cunoscuta formula a lui Einstein este
�
=
�
�
2
{displaystyle E=mc^{2}}, care cuantifica energia disponibila a materiei. Pe aceasta formula se bazeaza atomistica, sectiunea din fizica care studiaza energia nucleara.
Einstein nu s-a manifestat doar in domeniul stiintei. A fost un activ militant al pacii si sustinator al cauzei poporului evreu.
Einstein a publicat peste 300 de lucrari stiintifice si peste 150 in alte domenii.[25][26]
Educatia
Albert Einstein in 1893 (14 ani),
inainte de a pleca in Italia.
Copilaria
Einstein s-a nascut la 14 martie 1879 la Ulm, in Germania, intr-o familie de evrei nepracticanti,[27] fiul lui Hermann (comerciant) si al Paulinei Einstein.
Din copilarie se manifestau tot mai clar inclinatiile sale catre dispozitive mecanice si modele fizice, precum si pasiunea si intelegerea sa pentru matematica.
Munchen
In 1880 familia lui s-a mutat la Munchen, unde tatal si bunicul lui si-au deschis un atelier de produse electrice.
In anul 1884, la varsta de cinci ani, micul Albert a primit de la tatal sau o busola care l-a fascinat, producandu-i - cum avea sa declare mai tarziu - „o impresie adanca si de durata", inspirandu-i dorinta de a cerceta misterele naturii, dorinta care il va urmari toata viata, .[28] La insistentele mamei, la 6 ani, Einstein a luat lectii de vioara si, desi nu era prea pasionat, interpreta cu placere lucrari ca „Sonata pentru vioara" a lui Mozart.
Intre 1885 si 1888 Einstein a fost trimis la scoala elementara catolica din Munchen si, desi parintii sai nu erau religiosi, ca o contrapondere, el a primit acasa si lectii de iudaism.[29]
Dorind sa-l indrume catre electrotehnica, tatal sau il inscrie, in anul 1888, la gimnaziul Luitpold din Munchen (astazi, acest gimnaziu ii poarta numele).
Desi aici erau promovate ideile progresiste ale pedagogiei (era perioada conflictului dintre adeptii invatamantului clasic, in cadrul caruia se studiau greaca si latina, si cei ai invatamantului modern, care avea la baza studiul limbilor moderne), Einstein ura disciplina,[30] rutina si modelul militar pe baza caruia functionau scolile in acea perioada, unde profesorii impuneau elevilor respect si supunere absoluta.[30] Mai tarziu, in scrierile sale, sublinia faptul ca, aici, gandirea creatoare era eliminata prin invatarea bazata pe memorare mecanica si lipsita de imaginatie.
Un prieten de familie, Max Talmud, student la medicina,[31] il initiaza pe micul Einstein la varsta de 10 ani, in anul 1889, in domeniul cunoasterii, imprumutandu-i cartile sale stiintifice si filozofice si prezentandu-i, printre altele, filozofia lui Immanuel Kant (Critica ratiunii pure) si Elementele lui Euclid. Aceasta ultima lucrare il impresioneaza in mod deosebit si ulterior o va denumi „cartea sacra a geometriei".[32]. De la Euclid, viitorul mare savant va intelege rationamentul deductiv, ajungand ca la 12 ani sa invete singur intreaga geometrie euclidiana. In scurt timp va continua cu studiul calculului infinitezimal. Autodidact, Einstein invata mai mult acasa decat la scoala. La numai 10 ani, Albert incepe sa studieze singur matematica si stiintele naturii. Inca de mic copil aratase interes pentru natura precum si abilitate in a intelege concepte matematice dificile. Era capabil sa invete mai mult de unul singur decat la scoala. Metoda autodidacta, dezvoltata inca din copilarie, a continuat sa ii foloseasca pe toata durata anilor de scoala. In timp ce interesul sau pentru anumite materii plictisitoare era simulat, el era captivat in mod real de fizica si filozofie.
La varsta de 12 ani (1891) a invatat geometria euclidiana si la 15 ani, ramane la Munchen pentru a-si incheia anul scolar, in timp ce familia se muta la Pavia, Italia din cauza esecurilor repetate ale afacerii. Dar dupa primul trimestru, isi urmeaza familia la Pavia, parasind scoala.[30]
Elvetia
Albert vrea sa urmeze invatamantul superior dar rateaza examenul de admitere la Universitatea Politehnica elvetiana, in anul 1895, ETH (Eidgenossische Technische Hochschule),[33] desi avea note exceptionale la matematica si la fizica. Aceste rezultate au fost remarcate de unii profesori care i-au promis ca va fi admis la facultate in urmatorul an, pe baza notelor obtinute la examenul de maturitate. Familia il trimite la Aarau, Elvetia pentru a-si completa studiile liceale si pentru a-si lua diploma necesara.
Spre deosebire de atmosfera prusaca din scolile din Germania, la scoala elvetiana, profesorii respectau personalitatea elevilor si stimulau libertatea de gandire. Pentru Einstein, anii petrecuti in Elvetia au contribuit la socializarea si la exteriorizarea sa, desi avea un caracter introvertit si singuratic.
Aici ia contact cu teoria electromagnetica a lui Maxwell. Einstein incepe sa viseze si sa se aprofundeze in teoriile sale, formuland una din primele sale intrebari teoretice:
„Cum ar fi daca am putea sa controlam lumina si sa calatorim prin intermediul acesteia?"
La 17 ani, in anul 1896, dupa incheierea studiilor la Aarau, se inscrie la Universitatea Federala Politehnica (ETH) din Zurich care, desi era una dintre institutiile de invatamant de elita din Europa si dispunea de unul dintre cele mai dotate laboratoare, l-au dezamagit pe Einstein. Majoritatea profesorilor nu erau la curent cu noile descoperiri ale epocii si predau dupa vechile principii ale fizicii. Albert urmarea cursurile cu un interes scazut, iar la orele de laborator citea reviste stiintifice, in care erau publicate cele mai recente descoperiri si teorii. Lipsea adesea de la ore, folosindu-si intregul timp pentru a studia fizica pe cont propriu sau pentru a canta la vioara.
Mileva Maric, o colega sarboaica de la ETH (singura femeie de acolo, studenta la matematici), atrage atentia lui Einstein si acesta se indragosteste de ea, in 1898. La 20 de ani (1899), Albert isi incheie cea mai mare parte a studiilor si cercetarilor care vor sta la baza teoriilor sale. Einstein este absolvent al ETH, devenind profesor de matematica si fizica in anul 1900.[34] Totusi nu fusese un student prea stralucit, cel putin din punctul de vedere al profesorilor care aveau o parere negativa despre Einstein (nu ii recomandasera nici continuarea studiilor).