Din aceeasi categorie
|
Ramnicu Valcea 1.064 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Curtea de Arges 1.097 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Calimanesti - Caciulata, 875 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ramnicu Valcea 1.180 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ranca 1.264 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Calator in Paradis - Parcul National Buila-Vanturarita 1.729 vizite - 1 comentarii adaugat de Lary |
||||||||||||||||||
|
Baile Govora 83 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Valenii de Munte 1.026 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Comuna Brebu 637 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Muzeul Trovantilor din Costesti [HD] 1.062 vizite - 0 comentarii adaugat de Lary |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Turism
Municipiul Ramnicu Valcea
| Adaugat de Cozana | 29.09.2022 |  Adauga
la favorite |
97 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteMunicipiul Ramnicu Valcea este resedinta judetului Valcea; important centru economic si cultural al tarii, este asezat in partea central-sudica a Romaniei, respectiv la confluenta dintre Olt si Olanesti. Situat la intersectia paralelei 45°07′ latitudine nordica cu meridianul 24°22’21″ longitudine estica la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord, orasul se afla in plina zona temperata, cu cele mai favorabile conditii climaterice pentru dezvoltarea vietii omenesti. Pe aceeasi latitudine se mai afla: Torino (Italia), Bordeaux (Franta), Minneapolis (S.U.A.), Peninsula Crimeea si Delta Volgai. Ramnicu Valcea este amplasat in Subcarpatii Getici, la 18 km de defileul Oltului, in lunca raului, si formeaza la confluenta cu Olanestiul o zona carlig cu orientarea N-S. Largimea maxima a luncii este de 2,5km in partea de nord, de 1,9km in zona centrala si de 2km in zona sudica. Municipiul Ramnicu Valcea are o suprafata de 6.221 ha si impreuna cu comuna suburbana Goranu se ridica la 8.866 ha. Orasul se invecineaza cu urmatoarele localitati: comuna Bujoreni (N), comunele Daesti si Golesti (NE), comuna Budesti (E), orasul Ocnele Mari (V), comuna Mihaesti (SV) si comuna Vladesti (NV).
Orasul se intinde la est de dealul Capela, pana dincolo de cursul raului Olt, depasind spre sud confluenta acestuia cu apele raului Olanesti. Este marginit la sud de dealul Troian, iar la sud-vest de dealul Petrisor. La nord hotarul municipiului Ramnicu Valcea este marcat de dealul Cetatuia. Orasul este amplasat pe terasele Oltului, care sunt evidentiate mai mult in partea de vest, deoarece in zona estica dealurile coboara pana aproape de firul apei. Se disting doua terase. in trecut, aglomerarea urbana era dispusa pe terasa superioara, datorita frecventelor inundatii pe care le producea Oltul. Prin lucrarile de amenajare a raului si prin constructia barajelor, aria de locuit s-a extins si pe terasa inferioara, pericolul inundatiilor fiind inlaturat. Zonele vechi, cu constructii aflate aproape de albia minora a Oltului, sunt aparate de inundatii prin inaltimea mare a malurilor. Altitudinea medie a localitatii este de 240-260m.
In cadrul judetului, orasul este situat in partea central-estica, iar in Subcarpatii Getici se incadreaza in Subcarpatii Valcii intre Oltet si Topolog. Ramnicu Valcea este asezat intr-o zona depresionara (Horezu-Olanesti-Muereasca-Calimanesti-Berislavesti-Salatrucu-Dobriceni-Zmeureni). La nord de largirea depresionara de la Ramnicu Valcea exista dealuri inalte de peste 700m unde apar creste. In apropiere de oras atat pe stanga cat si pe dreapta Oltului predomina un asemenea relief de creste generat de vaile torentiale in conditiile unor structuri geologice monoclimale (L. Badea,1955, si Mihaela Dinu, 1995).
Distanta fata de principalele orase din jur este usor de parcurs, cu mijloace auto, reteaua rutiera din regiune fiind de curand refacuta si modernizata: Bucuresti (175km), Pitesti (60km), Craiova (123km), Sibiu (99km), Targu Jiu (115km), Slatina (100km). In cadrul retelei rutiere si feroviare Ramnicu Valcea este un loc important, el gasindu-se amplasat pe una din principalele cai rutiere internationale care leaga Europa Centrala de Peninsula Balcanica, respectiv pe DN 7 Bucuresti – Pitesti – Rm.Valcea – Sibiu, dar si pe drumurile nationale DN 67 Tg. Jiu – Horezu – Rm.Valcea si DN 64 Craiova – Dragasani – Rm.Valcea.
Nu exista aeroport, insa la punctul numit Malul Alb, la 4km departare de oras, exista un teren amenajat pentru decolarea – aterizarea avioanelor utilitare.
Municipiul Ramnicu Valcea situat in “zona functionala carpato-dunareano-olteana, unitate a teritoriului tarii (judetele Mehedinti, Gorj, Olt, Valcea, Dolj) se caracterizeaza prin reteaua de localitati formate pe fondul unei retele dense de apa, cu lunci fertile de-a lungul carora s-au instalat de timpuriu cai de comunicatie lesnicioase si vechi asezari strategice" (V. Cucu). Din punct de vedere al zonarii economico-functionale municipiul este situat in zona cu profil economic complex a culoarului Oltului si axei Ramnicu Valcea Horezu. In plan zonal Ramnicu Valcea este amplasat in centrul de greutate al teritoriului judetului Valcea la jumatatea axelor principale nord-sud.
Ramnicul si inmul national
Revolutia de la 1848 a avut la Ramnicu Valcea un puternic ecou. Tabara militara organizata de generalul Magheru la Troianu – poarta sudica a Ramnicului, a reprezentat o garantie pentru victoria revolutiei, care a fost sarbatorita la 29 iulie 1848 “intr-o campie inconjurata cu arbori de la marginea orasului", pe locul unde mai tarziu avea sa fie amenajata gradina publica Zavoi. Sub steagurile revolutiei un cor condus de Anton Pann si o multime de entuziasti adunati sa serbeze triumful revolutiei au intonat cantece pline de armonie printre care si “Desteapta-te romane" ce avea sa devina imnul national al Romaniei.
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a poposit de doua ori la Ramnicu Valcea fiind intampinat cu multa caldura de locuitorii orasului care salutau astfel pe fauritorul Unirii Principatelor. Tributul de sange platit de ramniceni pentru cucerirea independentei tarii in 1877 a fost deosebit de greu, dar alaturi de jertfa celorlalti romani a constituit fundamentul Romaniei moderne. in cinstea acestor eroi a fost ridicat la poalele dealului Capela un impunator monument ce a devenit un simbol al orasului: Statuia Independentei, opera a sculptorului Ion Iordanescu sprijinit de un participant la acel razboi, doctorul Gheorghe Sabin ajuns prefect de Valcea. in ambele conflagratii din prima jumatate a secolului al XX-lea locuitorii orasului si-au dat tributul de sange, au suferit aceleasi distrugeri si au avut aceleasi satisfactii sau necazuri ca toti ceilalti romani. intre cele doua razboaie mondiale, Ramnicul s-a dezvoltat in primul rand din punct de vedere economic si cultural, populatia pastrandu-se totusi la un nivel aproape constant (10.000 locuitori).
Dupa 30 decembrie 1947 mica burghezie ce contribuise la cresterea economica a regiunii, precum si marile familii cu traditie in zona (Simian, Otetelisanu, Bratianu, Plesoianu, Hanciu, Lupas si Procopiu) dispar sau isi pierd cu totul influenta sub dictatura comunista. Apar prioritati noi, linistea urbei semipatriarhale fiind inlocuita de dezvoltarea exponentiala a unor cartiere muncitoresti menite sa adaposteasca o mana de lucru ieftina si usor de manipulat ideologic. Au fost distruse in acea perioada multe exemple de arta arhitectonica veche, pierzandu-se astfel, printr-o nepasare de neinteles, valori inestimabile.
In 1968 orasul redevine capitala de judet, este ridicat la rang de municipiu si ajunge un puternic centru industrial. De asemenea orasul inregistreaza o impresionanta dezvoltare demografica si urbanistica.
Ramnicu Valcea – Oras european durabil
In luna iulie 2003, Directoratul General de Mediu din cadrul Uniunii Europene, reprezentat de doamna Comisar Margot Wallstrom, a acordat Primariei Ramnicului Diploma “Oras European Durabil 2003″ ca recunoastere a progreselor remarcabile obtinute in domeniul dezvoltarii durabile. Municipiul Ramnicu Valcea s-a remarcat intre cele 65 de aplicatii evaluate, participante la editia din anul 2003 a Competitiei Orase Europene Durabile, fiind declarat finalist alaturi de alte 11 orase si provincii europene, intre care Oslo (Norvegia), Sevilia (Spania), Heidelberg (Germania), Helsinki (Finlanda), Botkyrka (Suedia), Escaldse Engordany (Andora), Ferrara (Italia), Kolding (Danemarca), Laigueglia (Italia), Provincia Modena (Italia), Nikolaev (Ukraina).
In cadrul schimbului de experienta desfasurat la Verona in perioada 5-7 Mai 2003, cu ocazia evaluarii finale, delegatia Ramnicului a prezentat rezultatele actiuniilor intreprinse de administratia locala in parteneriat cu societatea civila si sectorul privat in domeniul protectiei mediului, dezvoltarii economice si protectiei sociale.
In luna decembrie 2002, Municipalitatea din Dubai, Emiratele Unite ale Arabiei, Comisia Tehnica si Centrul Habitat din cadrul ONU au acordat, Primariei Ramnicului Diploma pentru cele mai bune practici in domeniul protectiei mediului pentru proiectul “Managementul inegrat al deseurilor municipale". Proiectul s-a remarcat intre 544 de aplicatii evaluate, participante la cea de a patra editie a Competitiei Internationale pentru cele mai bune practici privind protectia mediului, organizata in anul 2000 de municipalitatea din Dubai si ONU. Cele trei editii desfasurate pana in prezent numara peste 1100 de aplicatii din 115 tari.
In cadrul Summit-ului de la Johannesburg acelasi proiect al municipiului Ramnicu Valcea a fost desemnat (alaturi de alte 5 aplicatii) cel mai bun proiect din Europa Centrala si de Est in domeniul tehnologiei urbane.
Orasul se intinde la est de dealul Capela, pana dincolo de cursul raului Olt, depasind spre sud confluenta acestuia cu apele raului Olanesti. Este marginit la sud de dealul Troian, iar la sud-vest de dealul Petrisor. La nord hotarul municipiului Ramnicu Valcea este marcat de dealul Cetatuia. Orasul este amplasat pe terasele Oltului, care sunt evidentiate mai mult in partea de vest, deoarece in zona estica dealurile coboara pana aproape de firul apei. Se disting doua terase. in trecut, aglomerarea urbana era dispusa pe terasa superioara, datorita frecventelor inundatii pe care le producea Oltul. Prin lucrarile de amenajare a raului si prin constructia barajelor, aria de locuit s-a extins si pe terasa inferioara, pericolul inundatiilor fiind inlaturat. Zonele vechi, cu constructii aflate aproape de albia minora a Oltului, sunt aparate de inundatii prin inaltimea mare a malurilor. Altitudinea medie a localitatii este de 240-260m.
In cadrul judetului, orasul este situat in partea central-estica, iar in Subcarpatii Getici se incadreaza in Subcarpatii Valcii intre Oltet si Topolog. Ramnicu Valcea este asezat intr-o zona depresionara (Horezu-Olanesti-Muereasca-Calimanesti-Berislavesti-Salatrucu-Dobriceni-Zmeureni). La nord de largirea depresionara de la Ramnicu Valcea exista dealuri inalte de peste 700m unde apar creste. In apropiere de oras atat pe stanga cat si pe dreapta Oltului predomina un asemenea relief de creste generat de vaile torentiale in conditiile unor structuri geologice monoclimale (L. Badea,1955, si Mihaela Dinu, 1995).
Distanta fata de principalele orase din jur este usor de parcurs, cu mijloace auto, reteaua rutiera din regiune fiind de curand refacuta si modernizata: Bucuresti (175km), Pitesti (60km), Craiova (123km), Sibiu (99km), Targu Jiu (115km), Slatina (100km). In cadrul retelei rutiere si feroviare Ramnicu Valcea este un loc important, el gasindu-se amplasat pe una din principalele cai rutiere internationale care leaga Europa Centrala de Peninsula Balcanica, respectiv pe DN 7 Bucuresti – Pitesti – Rm.Valcea – Sibiu, dar si pe drumurile nationale DN 67 Tg. Jiu – Horezu – Rm.Valcea si DN 64 Craiova – Dragasani – Rm.Valcea.
Nu exista aeroport, insa la punctul numit Malul Alb, la 4km departare de oras, exista un teren amenajat pentru decolarea – aterizarea avioanelor utilitare.
Municipiul Ramnicu Valcea situat in “zona functionala carpato-dunareano-olteana, unitate a teritoriului tarii (judetele Mehedinti, Gorj, Olt, Valcea, Dolj) se caracterizeaza prin reteaua de localitati formate pe fondul unei retele dense de apa, cu lunci fertile de-a lungul carora s-au instalat de timpuriu cai de comunicatie lesnicioase si vechi asezari strategice" (V. Cucu). Din punct de vedere al zonarii economico-functionale municipiul este situat in zona cu profil economic complex a culoarului Oltului si axei Ramnicu Valcea Horezu. In plan zonal Ramnicu Valcea este amplasat in centrul de greutate al teritoriului judetului Valcea la jumatatea axelor principale nord-sud.
Ramnicul si inmul national
Revolutia de la 1848 a avut la Ramnicu Valcea un puternic ecou. Tabara militara organizata de generalul Magheru la Troianu – poarta sudica a Ramnicului, a reprezentat o garantie pentru victoria revolutiei, care a fost sarbatorita la 29 iulie 1848 “intr-o campie inconjurata cu arbori de la marginea orasului", pe locul unde mai tarziu avea sa fie amenajata gradina publica Zavoi. Sub steagurile revolutiei un cor condus de Anton Pann si o multime de entuziasti adunati sa serbeze triumful revolutiei au intonat cantece pline de armonie printre care si “Desteapta-te romane" ce avea sa devina imnul national al Romaniei.
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a poposit de doua ori la Ramnicu Valcea fiind intampinat cu multa caldura de locuitorii orasului care salutau astfel pe fauritorul Unirii Principatelor. Tributul de sange platit de ramniceni pentru cucerirea independentei tarii in 1877 a fost deosebit de greu, dar alaturi de jertfa celorlalti romani a constituit fundamentul Romaniei moderne. in cinstea acestor eroi a fost ridicat la poalele dealului Capela un impunator monument ce a devenit un simbol al orasului: Statuia Independentei, opera a sculptorului Ion Iordanescu sprijinit de un participant la acel razboi, doctorul Gheorghe Sabin ajuns prefect de Valcea. in ambele conflagratii din prima jumatate a secolului al XX-lea locuitorii orasului si-au dat tributul de sange, au suferit aceleasi distrugeri si au avut aceleasi satisfactii sau necazuri ca toti ceilalti romani. intre cele doua razboaie mondiale, Ramnicul s-a dezvoltat in primul rand din punct de vedere economic si cultural, populatia pastrandu-se totusi la un nivel aproape constant (10.000 locuitori).
Dupa 30 decembrie 1947 mica burghezie ce contribuise la cresterea economica a regiunii, precum si marile familii cu traditie in zona (Simian, Otetelisanu, Bratianu, Plesoianu, Hanciu, Lupas si Procopiu) dispar sau isi pierd cu totul influenta sub dictatura comunista. Apar prioritati noi, linistea urbei semipatriarhale fiind inlocuita de dezvoltarea exponentiala a unor cartiere muncitoresti menite sa adaposteasca o mana de lucru ieftina si usor de manipulat ideologic. Au fost distruse in acea perioada multe exemple de arta arhitectonica veche, pierzandu-se astfel, printr-o nepasare de neinteles, valori inestimabile.
In 1968 orasul redevine capitala de judet, este ridicat la rang de municipiu si ajunge un puternic centru industrial. De asemenea orasul inregistreaza o impresionanta dezvoltare demografica si urbanistica.
Ramnicu Valcea – Oras european durabil
In luna iulie 2003, Directoratul General de Mediu din cadrul Uniunii Europene, reprezentat de doamna Comisar Margot Wallstrom, a acordat Primariei Ramnicului Diploma “Oras European Durabil 2003″ ca recunoastere a progreselor remarcabile obtinute in domeniul dezvoltarii durabile. Municipiul Ramnicu Valcea s-a remarcat intre cele 65 de aplicatii evaluate, participante la editia din anul 2003 a Competitiei Orase Europene Durabile, fiind declarat finalist alaturi de alte 11 orase si provincii europene, intre care Oslo (Norvegia), Sevilia (Spania), Heidelberg (Germania), Helsinki (Finlanda), Botkyrka (Suedia), Escaldse Engordany (Andora), Ferrara (Italia), Kolding (Danemarca), Laigueglia (Italia), Provincia Modena (Italia), Nikolaev (Ukraina).
In cadrul schimbului de experienta desfasurat la Verona in perioada 5-7 Mai 2003, cu ocazia evaluarii finale, delegatia Ramnicului a prezentat rezultatele actiuniilor intreprinse de administratia locala in parteneriat cu societatea civila si sectorul privat in domeniul protectiei mediului, dezvoltarii economice si protectiei sociale.
In luna decembrie 2002, Municipalitatea din Dubai, Emiratele Unite ale Arabiei, Comisia Tehnica si Centrul Habitat din cadrul ONU au acordat, Primariei Ramnicului Diploma pentru cele mai bune practici in domeniul protectiei mediului pentru proiectul “Managementul inegrat al deseurilor municipale". Proiectul s-a remarcat intre 544 de aplicatii evaluate, participante la cea de a patra editie a Competitiei Internationale pentru cele mai bune practici privind protectia mediului, organizata in anul 2000 de municipalitatea din Dubai si ONU. Cele trei editii desfasurate pana in prezent numara peste 1100 de aplicatii din 115 tari.
In cadrul Summit-ului de la Johannesburg acelasi proiect al municipiului Ramnicu Valcea a fost desemnat (alaturi de alte 5 aplicatii) cel mai bun proiect din Europa Centrala si de Est in domeniul tehnologiei urbane.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.