Din aceeasi categorie
|
Un amor princiar Martha Bibescu 194 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Palatul Mogosoaia 682 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Palatul Mogosoaia 386 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Viata lui Grace Kelly si ale altor printese 354 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Strania iubire a lui Martha Ivers (SUA 1946) Drama 116 m 117 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Martha Graham si limbaj al miscarii 314 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Martha Graham - Fondatoarea dansului modern 377 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Printesa Anne-Fiica care ar trebui sa fie regina - 375 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Frumoasa din Padurea Adormita, pangarita in somn 718 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Diana -printesa poporului 520 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Martha, printesa Bibescu
| Adaugat de Cozana | 13.07.2022 |  Adauga
la favorite |
149 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteMartha, printesa Bibescu alias Martha Bibesco (n. 28 ianuarie 1889, Bucuresti - d. 28 noiembrie 1973, Paris) a fost o romanciera, poeta, om politic si memorialista franceza de origine romana. S-a distins prin intreaga ei opera ca o prezenta de o mare noblete de spirit. A fost fiica lui Ion Lahovary, care a fost ministru al Romaniei la Paris si ministru de Externe, si al Smarandei ( Emma ) Mavrocordat. A fost sotia printului George Valentin Bibescu, care era var primar cu Ana de Noailles, presedintele Federatiei Aeronautice Internationale. De asemenea, a fost una din primele femei-mason ale Romaniei.
Privind data exacta a nasterii scriitoarei, din marturisirile ei se cunosc cu precizie ziua si luna (28 ianuarie, Bucuresti), anul 1886 stabilit doar dintr-o intreaga serie de ipoteze ce mai cuprinde si anii 1888, 1889, 1890, 1891. Martha Lahovary facea parte din cele mai vechi si mai ilustre familii romanesti de traditie politica, diplomatica si culturala. Mama sa, Smaranda ( Emma ) Mavrocordat, descinde din ramura moldoveana a domnitorului Constantin Mavrocordat, iar tatal scriitoarei, Ion N. Lahovary avea sa fie de-a lungul anilor ministru al Romaniei la Paris, ministru de externe si presedinte al Senatului.
Crescuta si formata sub semnul acestui impunator arbore genealogic, Martha Bibescu isi va implini educatia primita intr-o manastire din Belgia cu cea specific romaneasca. Prin casatoria in 1905, cu printul George Valentin Bibescu, nepot de frate al lui George Bibescu, domnitorul abdicat la 1848, scriitoarea devine astfel printesa Martha Bibescu, intrand intr-o familie princiara, din care mai fac parte Ana-Elisabeta Brancoveanu, contesa Ana de Noailles si Elena Vacarescu, dar si cu rude franceze in genealogie directa cu familia imparatului Napoleon Bonaparte.
Dupa calatorii prin mai multe tari ale lumii, printre care si Persia, unde printul George Valentin Bibescu primeste o insarcinare diplomatica, Martha Bibescu isi publica, la intoarcerea in Franta, prima sa carte: Les Huit Paradis (1908).
Premiat in scurt timp de Academia Franceza, acest volum va deschide seria unei opere impresionante, din care nu vor lipsi romanele de inspiratie autobiografica sau istorica, evocari ale unor personalitati din trecut sau contemporane, note de calatorie, versuri, poeme in proza, eseuri, cugetari, corespondenta, o serie de biografii istorice, semnate, in parte, sub pseudonimul Lucile Decaux.
Incepand din 1916 Martha Bibescu a condus un spital pentru raniti la Bucuresti, unde a ramas sub ocupatie germana, a servit drept pretioasa sursa de informatii pentru Guvernul roman refugiat la Iasi. Zoe Bengescu, fiica a uneia dintre doamnele de onoare ale reginei Elisabeta si nepoata a lui Titu Maiorescu, nota la 1 noiembrie 1918: "La spital am fost foarte ingrijorate in ultimele zile din cauza arestarii Marthei Bibescu, directoarea noastra. Pare o afacere misterioasa […]. Este o mare comedianta. Doua lucruri sunt certe – e foarte frumoasa si foarte inteligenta, restul depinde de timp, de imprejurari […]." Ea nu a fost numai martora acestor evenimente cruciale (primul razboi mondial si actul reintregirii – "ziua cea mai placuta din calendarul personal", cum avea sa noteze peste ani), ci si o participanta activa la desfasurarea lor. Dupa trei decenii, maturizata si luandu-si rolul in serios, iat-o pe Martha Bibescu in ipostaza personificata de regina Elisabeta si regina Maria, si anume de mama a ostasului roman, de data aceasta in campania contra bolsevismului, cand nu putea ramane insensibila la marturisirile nepotului sau, Matei Basarab Brancoveanu, despre realitatile dramatice traite alaturi de camarazii sai din Regimentul 3 Artilerie Grea. In 1945 Martha Bibescu pleaca in Anglia.
Din 1955 devine membra a Academiei Regale de limba si literatura franceza din Bruxelles, in fotoliul pe care il ocupase contesa Ana de Noailles.
Cumnatul sau, printul Antoine Bibescu a fost prietenul din copilarie al prozatorului Marcel Proust, drept pentru care Martha Bibescu l-a intalnit de foarte multe ori pe Proust. Aceste intalniri sunt evocate in volumul * Au bal avec M. Proust La bal cu M. Proust (1928).
Este de asemenea autoarea unui jurnal, din care cateva fragmente au fost publicate la fosta editura politica sub titlul Jurnal politic.
Se stinge din viata la 28 noiembrie 1973, la Paris. In portiunea de nord-est a cimitirului Pere-Lachaise din Paris se gaseste cavoul familiei Bibescu (no. 6), in care sunt inmormantate Martha Bibescu si Ana, contesa de Noailles
Privind data exacta a nasterii scriitoarei, din marturisirile ei se cunosc cu precizie ziua si luna (28 ianuarie, Bucuresti), anul 1886 stabilit doar dintr-o intreaga serie de ipoteze ce mai cuprinde si anii 1888, 1889, 1890, 1891. Martha Lahovary facea parte din cele mai vechi si mai ilustre familii romanesti de traditie politica, diplomatica si culturala. Mama sa, Smaranda ( Emma ) Mavrocordat, descinde din ramura moldoveana a domnitorului Constantin Mavrocordat, iar tatal scriitoarei, Ion N. Lahovary avea sa fie de-a lungul anilor ministru al Romaniei la Paris, ministru de externe si presedinte al Senatului.
Crescuta si formata sub semnul acestui impunator arbore genealogic, Martha Bibescu isi va implini educatia primita intr-o manastire din Belgia cu cea specific romaneasca. Prin casatoria in 1905, cu printul George Valentin Bibescu, nepot de frate al lui George Bibescu, domnitorul abdicat la 1848, scriitoarea devine astfel printesa Martha Bibescu, intrand intr-o familie princiara, din care mai fac parte Ana-Elisabeta Brancoveanu, contesa Ana de Noailles si Elena Vacarescu, dar si cu rude franceze in genealogie directa cu familia imparatului Napoleon Bonaparte.
Dupa calatorii prin mai multe tari ale lumii, printre care si Persia, unde printul George Valentin Bibescu primeste o insarcinare diplomatica, Martha Bibescu isi publica, la intoarcerea in Franta, prima sa carte: Les Huit Paradis (1908).
Premiat in scurt timp de Academia Franceza, acest volum va deschide seria unei opere impresionante, din care nu vor lipsi romanele de inspiratie autobiografica sau istorica, evocari ale unor personalitati din trecut sau contemporane, note de calatorie, versuri, poeme in proza, eseuri, cugetari, corespondenta, o serie de biografii istorice, semnate, in parte, sub pseudonimul Lucile Decaux.
Incepand din 1916 Martha Bibescu a condus un spital pentru raniti la Bucuresti, unde a ramas sub ocupatie germana, a servit drept pretioasa sursa de informatii pentru Guvernul roman refugiat la Iasi. Zoe Bengescu, fiica a uneia dintre doamnele de onoare ale reginei Elisabeta si nepoata a lui Titu Maiorescu, nota la 1 noiembrie 1918: "La spital am fost foarte ingrijorate in ultimele zile din cauza arestarii Marthei Bibescu, directoarea noastra. Pare o afacere misterioasa […]. Este o mare comedianta. Doua lucruri sunt certe – e foarte frumoasa si foarte inteligenta, restul depinde de timp, de imprejurari […]." Ea nu a fost numai martora acestor evenimente cruciale (primul razboi mondial si actul reintregirii – "ziua cea mai placuta din calendarul personal", cum avea sa noteze peste ani), ci si o participanta activa la desfasurarea lor. Dupa trei decenii, maturizata si luandu-si rolul in serios, iat-o pe Martha Bibescu in ipostaza personificata de regina Elisabeta si regina Maria, si anume de mama a ostasului roman, de data aceasta in campania contra bolsevismului, cand nu putea ramane insensibila la marturisirile nepotului sau, Matei Basarab Brancoveanu, despre realitatile dramatice traite alaturi de camarazii sai din Regimentul 3 Artilerie Grea. In 1945 Martha Bibescu pleaca in Anglia.
Din 1955 devine membra a Academiei Regale de limba si literatura franceza din Bruxelles, in fotoliul pe care il ocupase contesa Ana de Noailles.
Cumnatul sau, printul Antoine Bibescu a fost prietenul din copilarie al prozatorului Marcel Proust, drept pentru care Martha Bibescu l-a intalnit de foarte multe ori pe Proust. Aceste intalniri sunt evocate in volumul * Au bal avec M. Proust La bal cu M. Proust (1928).
Este de asemenea autoarea unui jurnal, din care cateva fragmente au fost publicate la fosta editura politica sub titlul Jurnal politic.
Se stinge din viata la 28 noiembrie 1973, la Paris. In portiunea de nord-est a cimitirului Pere-Lachaise din Paris se gaseste cavoul familiei Bibescu (no. 6), in care sunt inmormantate Martha Bibescu si Ana, contesa de Noailles
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.