Cetatea Cerveteri, numita in antichitate Kaisra, de catre etrusci, Caere, de romani si Agylla, de greci, era considerata drept “cea mai populata si mai prospera dintre cetatile Etruriei", potrivit istoricului grec Denis din Halicarnas. Emblematica pentru civilizatia etrusca, ea a ocupat un loc central in Italia si in Mediterana de-a lungul mileniului I i.Ch., fiind una dintre principalele puteri mediteraneene, cu relatii in Orient, Grecia si celelalte culturi ale Italiei. Rivalizand multa vreme cu Roma, a sfarsit prin a fi dominata de aceasta din urma.
Doua expozitii, una la Muzeul “Louvre Lens", intitulata “Etruscii si Mediterana", cealalta la Muzeul Maioll din Paris, “Etruscii. Un imn inchinat vietii" readuc in interesul publicului una dintre cele mai interesante si mai putin cunoscute culturi ale Europei antice, cultura etrusca. Prima va fi deschisa pana la 10 martie 2014, cealalta pana in 9 februarie 2014.
Expozitia de la “Louvre Lens" focalizeaza interesul in principal asupra cetatii Cerveteri, urmarind cele 2.000 de ani de istorie a locului.
Sunt etalate peste 400 de obiecte, piesei-far, “Sarcofagul sotilor", expuse pentru prima data in afara Parisului, alaturandu-i-se obiecte de ceramica diverse, antefixe, bijuterii si obiecte de uz cotidian, etalate pe o suprafata de 1.800 de metri patrati.
Sarcofagul sotilor
Piesele sunt imprumuate de la “Muzeul National Etrusc" din “Villa Giulia" din Roma, de la Departamentul de Antichitati al “Muzeului de Stat" din Berlin, Universitatea Wurtzburg, muzeul “Martin-von-Wagner", “Muzeul Regal de Arta si Istorie" din Bruxelles, “Ny Carlsberg Glyptotek" din Copenhaga, “Muzeul de Arheologie" din Antibes, Departamentul de cercetari arheologice subacvatice si submarine si Muzeul de Istorie din Marsilia, dar si de la Muzeul Luvru, Muzeul National din Cerveteri, muzee din Roma, Amsterdam, “British Museum" si muzeul Vaticanului.
Cetatea Cerveteri, numita in antichitate Kaisra, de catre etrusci, Caere, de romani si Agylla, de greci, era considerata drept “cea mai populata si mai prospera dintre cetatile Etruriei", potrivit istoricului grec Denis din Halicarnas. Emblematica pentru civilizatia etrusca, ea a ocupat un loc central in Italia si in Mediterana de-a lungul mileniului I i.Ch., fiind una dintre principalele puteri mediteraneene, cu relatii in Orient, Grecia si celelalte culturi ale Italiei. Rivalizand multa vreme cu Roma, a sfarsit prin a fi dominata de aceasta din urma.
Acrotera cu cal inaripat
Bogatul patrimoniu arheologic, cultural si artistic, de la Cerveteri, a fost dezvaluit treptat in cursul ultimelor doua secole. Descoperirilor din secolul al XIX-lea, care au uimit lumea, li se adauga rezultatele sapaturilor sistematice din ultimele decenii, atat in centrul orasului Cerveteri, cat si in necropolele clasate astazi in Patrimoniul Mondial UNESCO. Impresionante sunt si descoperirile de pe epavele etrusce descoperite in largul coastelor franceze.
Expozitia de la “Louvre Lens" realizeaza, pentru prima data, portretul unei cetati care a jucat in Mediterana antica un rol comparabil cu cel al Atenei, Cartaginei sau Romei.
Expuse cronologic, piesele acopera cateva capitole: “Nasterea unei cetati" (secolele XII-VIII i. Ch.), “Printii din Cerveteri: Etruria, Orientul si Grecia" (secolul VII i. Ch.), “Apogeul: Cerveteri in epoca arhaica" (secolele VI si V i.Ch.), “Reinnoirea cetatii: Cerveteri si Roma" (din secolul IV pana in secolul I i. Ch.)
Bratara din aur cu decor antropomorf
Civilizatia etrusca s-a dezvolat in centrul peninsulei italiene, pe un teritoriu marginit la nord de Arno, la est si sud de Tibru si la vest de Marea Tireniana, care a si dat numele etruscilor. La sfarsitul secolului al VI-lea i.Ch., cand a cunoscut perioada de maxima inflorire, ea se intindea pana la Po si pana in Campania. Bogatia etruscilor se datora extragerii minereului de fier si lucrarii metalului, care i-au adus posibilitatea unor schimburi economice favorabile.
De la sfarsitul secolului al X-lea, au inceput sa se dezvolte grupuri de sate ai caror locuitori traiau din agricultura si cresterea vitelor si care au fost baza aglomerarilor urbane de mai tarziu.
Incepand din secolul al VIII-lea, apar piese mai bogat decorate, semn al unei ierarhii sociale: vase, arme, bijuterii si obiecte importate atat din alte regiuni ale Italiei, dar si din Grecia si Orientul Apropiat. Apare, la sfarsitul acestui secol o cultura orientalizanta. Sefii clanurilor, “printii", se imbogatesc din schimburile comerciale si adopta un mod de viata fastuos, amintind de cel oriental.
Caliciu cu cariaide
La inceputul secolului al VI-lea, apar pe teritoriul etruscilor cetatile-stat, asemanatoare cu cele grecesti. Desi independente, ele sunt legate prin relatii religioase, politice si culturale. In veacul urmator, care in Grecia insemna epoca de aur, etruscii se confrunta cu o criza, flota lor fiind distrusa de greci la Cumae si Siracusa. Dar in secolul al IV-lea, are loc o revigorare economica si culturala, chiar daca cetatile trebuie sa infrunte expansiunea Romei. Etruria se romanizeaza progresiv. Pana in seecolul I i.Ch, dispare pana si limba acestei populatii care adopta limba latina.
Artizanii etrusci au creat o civilizatie rafinata. Se disting, in pimul rand, artele metalului, cum ar fi bronzul si mai ales aurul pentru bijuterii, lucrat in tehnicile filigranului si granularii. Importanta este si ceramica. Etruscii au invatat de la greci tehnica ceramicii fine cu decor pictat, dar si pe cea a sculpturii in pamant ars. O demonstreaza decorurile arhitecturale