lantele nu poseda niciun organ care se aduca de departe cu un creier, insa, cu toate acestea ele comunica, masoara timpul si chiar se pot folosi de o forma de camuflaj. Experimentele efectuate in conditii de laborator arata ca plantele pot recunoaste o persoana care le-a facut rau sau a comis acte de violenta in apropierea lor au reactii electrice echivalente cu frica.
S-ar putea ca plantele sa nu gandeasca intr-un mod pe care oamenii sa-l poata recunoaste, dar prietenii nostri vegetali, saturati de clorofila, fac mult mai mult decat sa se legene sub adierea vantului sau sa zaca smirna prin ghivecele de flori. Exista mai multe indicii in sprijinul ideii ca plantele sunt, de fapt, foarte inteligente.
Unele plante si-au dezvoltat o strategie de supravietuire care implica trimiterea de semnale chimice echivalente cu un SOS. Cand plantele de tutun sunt atacate de omizi, ele elibereaza in aer un compus chimic care atrage insectele amatoare de omizi la masa de pranz.
Acestea se ocupa de invadatori asa ca atunci cand zdrobiti o frunza de tutun, mirosul degajat s-ar putea sa fie semnalul ei de alarma, prin care-si cheama prietenele insecte sa se infrupte. Daca n-au dimensiuni ca in filmele horror, nu aveti de ce va teme.
In mod cert, plantele nu proceseaza informatia la fel ca oamenii, insa un grup de cercetatori au descoperit ca acestea asociaza diverse lungimi de unda ale luminii cu anumite pericole. Oamenii de stiinta au orientat o raza de lumina asupra unor plante pe o perioada de o ora, apoi le-au expus actiunii distructive ale unui virus. Acesta era un agent patogen fata de care plantele se pot proteja prin eliminarea unui anumit element chimic.
Ceea ce au descoperit cercetatorii a fost ca atunci cand a fost aprinsa din nou lumina, plantele au inceput imediat fabricarea substantei chimice necesare eliminarii virusului. S-au facut experiente cu raze de lumina de mai multe lungimi de unda, rezultatele fiind aceleasi. Plantele „tineau minte" razele periculoase si cele benigne, reactionand ca atare.
Plantele nu numai ca trimit SOS-uri catre insectele „de serviciu", dar se avertizeaza unele pe altele asupra unei primejdii apropiate. Capsunile, trifoiul si alte plante comune cresc trimitand „cercetasi", tulpini orizontale care se ramifica la randul lor. Acestea se constituie intr-un fel de retea simpla de comunicare intre plantele conectate. Cand o planta din retea este atacata de o insecta, ea trimite un semnal de avertizare catre celelalte, pentru ca acestea sa poata declansa masurile de aparare, de la toxine, la substante chimice care le fac pe ierbivore sa le evite.
Plantele nu uita niciodata sa infloreasca la vremea potrivita, sa produca fructe si sa dea in parg. Cum? Simplu: tin socoteala timpului trecut. Cercetatorii au identificat in plante un set de proteine care reactioneaza fata de cantitatea de lumina primita in timpul zilei. Cand receptioneaza suficienta lumina intr-un interval de 24 de ore, aceste proteine emit un semnal chimic si ciclul de inflorire a plantei este declansat.
Intr-un articol publicat in revista American Journal of Botany, biologul Susan Dudley descrie cum Impatientis pallida, o planta comuna, ornamentala, aloca mai putina energie cresterii de radacini atunci cand este inconjurata de „rubedenii", plante din aceeasi familie. In prezenta unor plante cu care nu se inrudesc genetic, floarea incepe sa-si dezvolte radacinile cat de repede poate. Se pare ca plantele se pot recunoaste unele pe altele prin substantele chimice emise prin radacini si prefera sa imparta substantele nutritive numai cu cele „din familie".
S-au facut experimente de laborator in care plantele au fost supuse unor acte de violenta, ori s-au comis astfel de acte in prezenta lor. La revenirea in laborator a celor vinovati de aceste acte, plantele au reactionat electric cu un echivalent al panicii omenesti. Reactia a lipsit la intrarea in incapere a unor persoane care nu au avut nici in clin nici in maneca cu violenta. Nu se stie cum, dar plantele ne „vad".