Din aceeasi categorie
|
Cronicile cafeinei: Calatoria transformatoare a cafelei 201 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Drumul prin tunel Guoliang, China 1.388 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pasi spre Inviere - Joia Mare 601 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Drumul Yungas-Bolivia 1.570 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
11 lucruri pe care nu le stiati despre cafea 949 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Drumul Matasii si stramosii nostri 121 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
TANGO - Un docu-drama despre evolutia hiphopului in Ro 416 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cu mainile murdare 665 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Enigma Transfagarasanului 14 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Enigma Transfagarasanului 546 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Drumul cafelei
| Adaugat de Cozana | 29.01.2021 |  Adauga
la favorite |
481 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteSavurosul stimulent are o istorie la fel de bogata ca gustul care l-a consacrat. Triburile autohtone din Africa macinau boabele nedecorticate si amestecau pasta cu grasime animala pana ce obtineau niste bile pe care le consumau razboinicii. Efectul stimulator al cafelei a fost asociat de multe ori cu un anumit extaz religios, practicat de vraci si preoti.
O legenda de pe la 1400 ne relateaza cum un pastor pe nume Khaldi a remarcat vioiciunea caprelor din turma sa dupa ce acestea au consumat fructele rosii dintr-un tufis salbatic. El insusi gusta fructul si se simte revigorat. Niste calugari, vazandu-l dansand cu caprele, fierb misticele boabe pentru a-i ajuta sa stea treji noaptea pentru ceremonii. O alta poveste ne spune ca un dervis a fost exilat in desert. Pe cand mergea fara tel, o voce ii sopteste sa consume fructul, pe care incearca in zadar sa-l inmoaie in apa. Band pur si simplu lichidul, crede ca este un semn de la Allah ca a supravietuit si recomanda tuturor reteta.
Provincia Zemen din peninsula Arabia este vreme indelungata singura sursa de cafea, care se cultiva din secolul al XV-lea. Prima referinta la cafea insa, dincolo de legende, o avem din secolul al IX-lea. Boabele care ieseau din portul yemenit Mocha erau pazite cu mare atentie si nicio planta fertila nu avea voia sa iasa din tara. Totusi, pelerinii musulmani aduc arboir de cafea in tarile lor, fiind in curand instalate plantatii si in India. Cafeaua este la inceput privita drept aliment si nu bautura, iar in Orient toate paturile sociale au acces la ea. Ca bautura calda este preparata din secolul al X-lea. Renumitul tamaduitor Avicenna administra cafeaua in chip de medicament. Din cafea etiopienii produceau chiar un fel de vin, prin fermentarea in apa a boabelor uscate. Originea cafelei se pare de altfel ca ar fi o zona a Etiopiei numita Kaffa, de unde se raspandeste in Arabia, Yemen si Egipt. Un motiv ar fi similitudinile fonetice, dar o alta teorie sugereaza ca ar fi vorba despre originea cuvantului in arabescul "quahwek", care inseamna chiar "stimulent".
In Europa cafeaua ajunge prin portul Venetia, nodul comercial cu negustorii arabi. Popularitatea si-o castiga in momentul in care este oferita ca alternativa la bauturile reci. Multi europeni deprind acest obicei in timpul calatoriilor. In secolul al XVII-lea, cand olandezii domina comertul naval, se introduce cultivarea la scara larga in Indonezia, Java, Sumatra, Sulawesi si Bali. Odata ce francezii aduc o planta de cafea in Martinica, cafeaua ajunge si in America Latina. Motivul pentru care Brazilia este astazi cea mai mare producatoare de cafea este o boala care s-a raspandit in culturile asiatice in secolul al XIX-lea, care le-a compromis. Cat despre Africa, plantatorii britanici reintroduc cultivarea sa aici, dupa primul razboi mondial.
In 1453 cafeaua este adusa la Constantinopol unde este deschisa prima cafenea din lume. Totodata legea turceasca permite femeii sa divorteze daca sotul sau nu ii aduce zilnic ratia de cafea. Un episod interesant se consuma in 1511, cand Khair Beg, un guvernator corupt din Mecca, vrea sa interzica butura pe motiv ca poporul i se impotriveste din cauza ei. Sultanul insa, care considera bautura sacra, ordona uciderea guvernatorului. Cafeaua, declarata bautura permisa crestinilor de ctre Papa Clementin al VIII-lea, este adoptata de Europa in momentul in care se deschide prima cafenea la Venetia, in 1645, urmata de una in Paris, in 1672. La 1700 exista chiar 2000 de cafenele in Londra. Interesant este si faptul ca in Brazilia industria cafelei debuteaza cu legatura extraconjugala dintre colonelul brazilian Francisco de Melo Palheta si sotia guvernatorului francez din Guyana, care ii trimite amantului un buchet de flori in care ascunde niste lastari de arbore de cafea. Bautura care prilejuieste numeroase intalniri si ipostaze de socializare primeste chiar o oda din partea lui Johann Sebastian Bach, in 1732.
O legenda de pe la 1400 ne relateaza cum un pastor pe nume Khaldi a remarcat vioiciunea caprelor din turma sa dupa ce acestea au consumat fructele rosii dintr-un tufis salbatic. El insusi gusta fructul si se simte revigorat. Niste calugari, vazandu-l dansand cu caprele, fierb misticele boabe pentru a-i ajuta sa stea treji noaptea pentru ceremonii. O alta poveste ne spune ca un dervis a fost exilat in desert. Pe cand mergea fara tel, o voce ii sopteste sa consume fructul, pe care incearca in zadar sa-l inmoaie in apa. Band pur si simplu lichidul, crede ca este un semn de la Allah ca a supravietuit si recomanda tuturor reteta.
Provincia Zemen din peninsula Arabia este vreme indelungata singura sursa de cafea, care se cultiva din secolul al XV-lea. Prima referinta la cafea insa, dincolo de legende, o avem din secolul al IX-lea. Boabele care ieseau din portul yemenit Mocha erau pazite cu mare atentie si nicio planta fertila nu avea voia sa iasa din tara. Totusi, pelerinii musulmani aduc arboir de cafea in tarile lor, fiind in curand instalate plantatii si in India. Cafeaua este la inceput privita drept aliment si nu bautura, iar in Orient toate paturile sociale au acces la ea. Ca bautura calda este preparata din secolul al X-lea. Renumitul tamaduitor Avicenna administra cafeaua in chip de medicament. Din cafea etiopienii produceau chiar un fel de vin, prin fermentarea in apa a boabelor uscate. Originea cafelei se pare de altfel ca ar fi o zona a Etiopiei numita Kaffa, de unde se raspandeste in Arabia, Yemen si Egipt. Un motiv ar fi similitudinile fonetice, dar o alta teorie sugereaza ca ar fi vorba despre originea cuvantului in arabescul "quahwek", care inseamna chiar "stimulent".
In Europa cafeaua ajunge prin portul Venetia, nodul comercial cu negustorii arabi. Popularitatea si-o castiga in momentul in care este oferita ca alternativa la bauturile reci. Multi europeni deprind acest obicei in timpul calatoriilor. In secolul al XVII-lea, cand olandezii domina comertul naval, se introduce cultivarea la scara larga in Indonezia, Java, Sumatra, Sulawesi si Bali. Odata ce francezii aduc o planta de cafea in Martinica, cafeaua ajunge si in America Latina. Motivul pentru care Brazilia este astazi cea mai mare producatoare de cafea este o boala care s-a raspandit in culturile asiatice in secolul al XIX-lea, care le-a compromis. Cat despre Africa, plantatorii britanici reintroduc cultivarea sa aici, dupa primul razboi mondial.
In 1453 cafeaua este adusa la Constantinopol unde este deschisa prima cafenea din lume. Totodata legea turceasca permite femeii sa divorteze daca sotul sau nu ii aduce zilnic ratia de cafea. Un episod interesant se consuma in 1511, cand Khair Beg, un guvernator corupt din Mecca, vrea sa interzica butura pe motiv ca poporul i se impotriveste din cauza ei. Sultanul insa, care considera bautura sacra, ordona uciderea guvernatorului. Cafeaua, declarata bautura permisa crestinilor de ctre Papa Clementin al VIII-lea, este adoptata de Europa in momentul in care se deschide prima cafenea la Venetia, in 1645, urmata de una in Paris, in 1672. La 1700 exista chiar 2000 de cafenele in Londra. Interesant este si faptul ca in Brazilia industria cafelei debuteaza cu legatura extraconjugala dintre colonelul brazilian Francisco de Melo Palheta si sotia guvernatorului francez din Guyana, care ii trimite amantului un buchet de flori in care ascunde niste lastari de arbore de cafea. Bautura care prilejuieste numeroase intalniri si ipostaze de socializare primeste chiar o oda din partea lui Johann Sebastian Bach, in 1732.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.