De-a lungul a diferite perioade, zidurile orasului au avut diferite contururi si un numar diferit de porti. In timpul epocii statului format de cruciati, Regatul Ierusalimului, de exemplu, Ierusalimul a avut patru porti, cate una la fiecare fateta. Actualele ziduri au fost construite de Suleiman Magnificul, care le-a inzestrat cu sase porti; niste porti mai vechi, care au fost inconjurate cu ziduri dupa venirea otomanilor, au fost lasate asa cum erau. In cazul Portii Aurii, mai inainte sigilata, la inceput Suleiman a deschis-o si a reconstruit-o, dar apoi a reimprejmuit-o cu ziduri. Numarul portilor functionale a crescut la sapte dupa adaugarea Portii Noi in 1887; o a opta poarta, mai mica, Poarta Tabacarilor, a fost deschisa pentru vizitatori dupa ce a fost descoperita si desigilata in timpul excavarilor din anii 1990. Printre portile istorice sigilate sunt patru care sunt cel putin partial pastrate (Poarta Aurie dubla din zidul estic, Poarta Singura, cea Dubla si cea Tripla din zidul sudic), alaturi de alte cateva porti descoperite de arheologi din care au ramas doar urme (Poarta Esenienilor de pe Muntele Sion, poarta palatului regal al lui Irod din sudul citadelei, si ramasite vagi a ceea ce exploratorii din secolul 19 au identificat ca Poarta Funeraliilor (Bab al-Jana'iz) sau Poarta lui al-Buraq (Bab al-Buraq), aflata la sud de Poarta de Aur).
Pana in 1887, fiecare poarta era inchisa inainte de apus si deschisa la rasarit. Dupa cum indica tabelul de mai jos, aceste porti au fost cunoscute dupa o varietate de nume folosite in diferite perioade istorice si de diferite comunitati.