Din aceeasi categorie
|
Pozitia tragica a printului Charles 361 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ray CHARLES 1.042 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Documentar Pablo Escobar (Romana) 462 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
De oamenii sunt impotriva lui Charles & Camila 405 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cum a furat Camilla ,inima printului Charles 393 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Dow si Jones – Vrajitorii de pe Wall Street 311 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Un om ,un destin -Charles X, rege al Frantei 482 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
J.P Morgan: Cum un om a finantat America 447 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Louis Braille 831 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Muzeul Lowendal din Bucuresti 1.447 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Charles-Louis de Secondat, Baron de La Brede
| Adaugat de Cozana | 20.10.2020 |  Adauga
la favorite |
366 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteCharles-Louis de Secondat, Baron de La Brede et de Montesquieu (n. 18 ianuarie 1689; d. 10 februarie 1755), de regula mentionat doar ca Montesquieu, s-a nascut in castelul din la Brede, langa Bordeaux, intr-o familie de magistrati apartinand micii nobilimi.[11] A fost una din cele mai complexe si importante figuri ale iluminismului francez.
A activat in calitate de consilier (1714) in parlamentul de la Bordeaux, devenind presedintele acestuia (1716 - 1728) dupa moartea unuia din unchii sai, caruia i-a mostenit titlul si functia. In 1728, a devenit membru al Academiei Franceze.
Opera sa majora, Scrisori persane (1721), „profunda alegorie a dragostei, moralei, politicii si religiei“ [12], s-a bucurat de un succes imens si imediat. Cartea este conceputa sub forma unei colectii de scrisori, despre care se presupune a fi fost scrise de calatori in Persia si de prietenii acestora din Europa. Aici, autorul a satirizat si a criticat institutiile franceze
In calitate de teoretician, a scris in 1734 o disertatie istorica stiintifica asupra infloririi si decaderii Romei, Considerations sur les causes de la grandeur des Romains et de leur decadence (Consideratii asupra cauzelor maretiei si decadentei romanilor), in care afirma ca „Roma a oferit spectacolul unei fascinante pervertiri a firii umane, al unei patologii la care republicile sunt extrem de vulnerabile“
Spiritul legilor (1748), debuteaza cu o scurta discutie despre legi in general. In cartea I, Capitolul III, sustine ca „legea in general este ratiunea omeneasca in masura in care ea guverneaza toate popoarele de pe pamant iar legile politice si civile ale fiecarui popor nu trebuie sa fie decat cazuri particulare la care se aplica aceasta ratiune omeneasca“.[14] Scopul deliberat a lui Montesquieu in aceasta carte este sa explice legile umane si legile sociale. Conform lui, tot ceea ce exista are legile sale, „Divinitatea“ are legile sale, „lumea materiala“ si „substantele superioare omului“ au, la randul lor, legi proprii. Cartea este un studiu comparativ, concentrat asupra a trei tipuri de guvernare (republica, monarhie si despotism), fiind realizat sub influenta ideilor lui John Locke.
A activat in calitate de consilier (1714) in parlamentul de la Bordeaux, devenind presedintele acestuia (1716 - 1728) dupa moartea unuia din unchii sai, caruia i-a mostenit titlul si functia. In 1728, a devenit membru al Academiei Franceze.
Opera sa majora, Scrisori persane (1721), „profunda alegorie a dragostei, moralei, politicii si religiei“ [12], s-a bucurat de un succes imens si imediat. Cartea este conceputa sub forma unei colectii de scrisori, despre care se presupune a fi fost scrise de calatori in Persia si de prietenii acestora din Europa. Aici, autorul a satirizat si a criticat institutiile franceze
In calitate de teoretician, a scris in 1734 o disertatie istorica stiintifica asupra infloririi si decaderii Romei, Considerations sur les causes de la grandeur des Romains et de leur decadence (Consideratii asupra cauzelor maretiei si decadentei romanilor), in care afirma ca „Roma a oferit spectacolul unei fascinante pervertiri a firii umane, al unei patologii la care republicile sunt extrem de vulnerabile“
Spiritul legilor (1748), debuteaza cu o scurta discutie despre legi in general. In cartea I, Capitolul III, sustine ca „legea in general este ratiunea omeneasca in masura in care ea guverneaza toate popoarele de pe pamant iar legile politice si civile ale fiecarui popor nu trebuie sa fie decat cazuri particulare la care se aplica aceasta ratiune omeneasca“.[14] Scopul deliberat a lui Montesquieu in aceasta carte este sa explice legile umane si legile sociale. Conform lui, tot ceea ce exista are legile sale, „Divinitatea“ are legile sale, „lumea materiala“ si „substantele superioare omului“ au, la randul lor, legi proprii. Cartea este un studiu comparativ, concentrat asupra a trei tipuri de guvernare (republica, monarhie si despotism), fiind realizat sub influenta ideilor lui John Locke.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.