AnuntulVideo >>
Cultura >>
Arta
Istoria familiei Stirbey se impleteste cu acest loc inca din prima jumatate a secolului al XIX-lea, cand documentele il mentioneaza pe marele vornic Barbu Stirbey ca detinator al satului Buftea de Jos, in anul 1831. Barbu Stirbey, domnitor al Tarii Romanesti intre iulie 1849 - octombrie 1853 si intre octombrie 1854 - iunie 1856, a mostenit Domeniul Stirbey de la parintele sau adoptiv, marele vornic Stirbey. Avand o formatie intelectuala moderna, pe care i-o asigurasera si studiile la Paris, domnitorul s-a consacrat preocuparilor sale politice, intervenind destul de putin asupra Domeniului, pe care l-a lasat la randul sau mostenire fiului sau, Principele Alexandru Stirbey (1837-1895). Mai putin preocupat de politica, Principele Alexandru, a fost o fire dinamica, cu o intelegere excelenta a timpului sau, care, la indemnul tatalui sau, Domnitorul Barbu Stirbey, a dezvoltat puternic Domeniul Stirbey, dandu-i o dimensiune industriala si comerciala. Principele a amenajat parcul, a construit Palatul si Biserica, precum si numeroase obiective functionale, doar partial prezervate pana in ziua de astazi. Barbu Alexandru Stirbey (1872-1946) a mostenit Domeniul de la tatal sau la doar 23 de ani. Om politic si, deopotriva, un intreprinzator abil si pasionat, Printul Stirbey a dat Domeniului stralucirea conferita de generozitatea spatiului si fericita amplasare, valorificand la maxim potentialul sau economic dar, mai ales, introducandu-l in circuitul inaltei societati bucurestene.
Figuri dintre cele mai importante pentru Romania moderna au fost adesea oaspeti pretuiti ai Domeniului Stirbey: Ioan Slavici, Vasile Alecsandri, George Enescu, Lascar Catargiu, Petre Carp, Teodor Rosetti, Mihai Sutu, Titu Maiorescu, generalul Ion Argetoianu, Carol Davilla. In anul 1917, in Palatul rechizitionat de armata germana si-a stabilit locuinta Maresalul August von Mackensen si aici a fost negociata pacea cu Puterile Centrale, semnata la 5 martie 1918. La putin timp dupa moartea tragica, in circumstante bizare, a Printului Stirbey, in anul 1946, intregul domeniu a fost expropriat si preluat de catre Gospodaria Partidului Comunist. Chiar daca nu in regim privat, obiectivele economice ale domeniului au continuat sa functioneze, la acestea adaugandu-se studiourile de film Buftea, in care s-au filmat coproductii care au adus la Domeniu actori celebri, ca Jean Marais sau Belmondo. Timp de un secol si jumatate, Domeniul Stirbey a evoluat constant, adaptandu-se schimbarilor economice, fiind martor tacut la decizii si schimbari politice, ocrotind o familie de domnitor, primind oaspeti de seama, si ramanand totusi neschimbat in ceea ce i se destinase de la inceput: o eleganta simpla, naturala, aerul romantic al parcului, cu arborii sai seculari, un sentiment de libertate, care fac ca vizitatorii sa il simta familiar, intim, in ciuda istoriei sale coplesitoare, care impune mai curand un respect cald, decat o reverenta insurmontabila. In perioada sa de glorie, Palatul Stirbey era cunoscut drept locul unde aveau loc cele mai spectaculoase baluri.