Lev Tolstoi, nascut in 1828 si decedat in 1910, a fost un membru al nobilimii ruse, provenind dintr-o familie care detinea o vasta proprietate si sute de iobagi. Viata tanarului Tolstoi a fost una zbuciumata, violenta.
„Am ucis oameni in razboaie si am provocat oameni la duel pentru a-i ucide. Am pierdut la carti, am trait pe spinarea taranilor si, mai mult decat atat, i-am pedepsit, am trait in destrabalare si am dezamagit oameni … asa am trait timp de 10 ani", marturisea autorul.
Insa, incet-incet, a gasit puterea de a se desprinde de acest stil de viata decadent si chiar de mediul sau aristocratic, adoptand un stil de viata care i-a socat pe semenii sai.
In acest articol – scris de autorul Roman Krznaric pentru BBC si tradus de greatnews.ro – incercam sa invatam cate ceva din experientele de viata ale marelui Tolstoi:
1. Una dintre marile calitati ale lui Tolstoi a fost cea de a invata intotdeauna din noile experiente. Oribila varsare de sange la care a asistat in timpul Razboiului Crimeei in anii ’50 ai secolului al XIX-lea l-a transformat intr-un pacifist convins. In 1857, dupa ce a asistat la o ghilotinare in Paris – scriitorul nu a putut uita niciodata imaginea capului cazut in lada, dupa executie – Tolstoi a devenit un oponent al statului si al legilor, crezand ca guvernele nu sunt doar brutale, ci si aservite intereselor celor bogati si puternici. "Statul este o conspiratie", ii scria Tolstoi unui prieten. „Astfel stand lucrurile, nu voi mai servi niciun guvern, nicaieri".
2. Tolstoi a aratat o neobisnuita capacitate de a se pune in piele altora si de a empatiza cu nevoile acelor persoane. In anii ’60 ai secolului al XIX-lea, Tolstoi a inceput sa poarte haine taranesti si sa lucreze cot la cot cu taranii de pe domeniul sau. Nu se dadea inapoi de la aratul campului cu boii sau de la repararea caselor familiilor de tarani. Tolstoi iubea compania taranilor si, in general, a oamenilor modesti, evitand pe cat posibil elitele literare si aristocratii din marile orase. Tolstoi era convins ca nu poti intelege cu adevarat vietile oamenilor decat daca ajungi sa traiesti precum acei oameni.
3. Tolstoi nu putea asista nepasator la suferintele celor din jurul sau. In 1873, dupa un an agricol absolut dezastruos, Tolstoi a intrerupt lucrul la cel mai cunoscut roman al sau, „Anna Karenina" pentru a-i ajuta pe cei care sufereau de foamete. „Nu pot parasi creaturi vii pentru a ma dedica unora imaginare", ii spunea Tolstoi unei rude. Prietenii si familia au crezut ca scriitorul este in pragul nebuniei, Tolstoi nescriind nimic timp de un an. A repetat experienta 18 ani mai tarziu, cand nu a ezitat sa isi dedice doi ani din viata pentru ajutorarea celor napastuiti. A trudit in bucatarii si si-a folosit timpul liber pentru strangerea de fonduri.
4. In urma unei caderi nervoase de la sfarsitul anilor 1870, Tolstoi a respins orice institutie religioasa, inclusiv Biserica Ortodoxa. Scriitorul a adoptat un crez crestin revolutionar, bazat pe austeritatea spirituala si materiala. S-a lasat de baut si de fumat si a devenit vegetarian. A inspirat, de asemenea, crearea unor comunitati utopice, bazate pe o viata simpla si auto-suficienta, unde proprietatea se afla la comun. Aceste comunitati s-au raspandit pe Glob, iar Gandhi a descoperit, in 1910, un ashram numit „Ferma Tolstoi".
5. Aceasta noua viata, bazata pe simplitate, nu a fost insa si una lipsita de eforturi si contradictii. Tolstoi a fost mereu un „apostol" al dragostei universale, insa se certa constant cu sotia. Mai mult, Tolstoi, omul care le vorbea tuturor despre valoarea egalitatii, nu a fost niciodata in stare sa renunte total la averea sa si la stilul sau de viata privilegiat. A trait pana la adanci batraneti intr-o casa uriasa, slujit de servitori. Dar, la inceputul anilor 1890, a renuntat, impotriva vointei familiei sale, la drepturile de autor pentru o mare parte din opera sa. Astfel, a „irosit" o importanta avere. Avand in vedere pozitia privilegiata din care si-a inceput viata, transformarea sa personala, chiar daca nu completa, merita toata admiratia noastra.
6. Tolstoi a spus intotdeauna ca gasirea unui echilibru intre minte si trup este o parte esentiala a unui proces creativ. Se intampla adesea sa lase penita jos pentru a merge cu caii la arat, pe camp. Pe peretele din fata biroului sau se aflau mereu o coasa si un ferastrau. In ultimii sai ani de viata, vizitorii erau uimiti sa il descopere pe celebrul scriitor lucrand la o noua pereche de cizme.
7. Dar lectia de viata esentiala pentru care ne-o preda Tolstoi este ca cel mai bun mod de a lupta cu propriile conceptii si prejudecati este prin a ne inconjura de oameni ale caror pareri si stiluri de viata difera semnificativ de ale noastre. Adevarata provocare pentru om – atat pentru contemporanii lui Tolstoi cat si pentru oamenii de astazi – este de a-si intinde aripile conversationale si de a petrece un timp alaturi de cei ale caror valori si experiente contrasteaza cu ale sale. Misiunea noastra, ne-ar sfatui Tolstoi, este de a calatori cat mai mult dincolo de perimetrul cercului nostru.