Din aceeasi categorie
|
Ultimul beduin din Petra 411 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Beduinii Bedul din Petra 90 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Amman-Iordania 1.363 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Lumea si noi: Petra versus Sarmizegetusa 603 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Incursiune in Iordania 1.249 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Iordania: Satul misterios din epoca de piatra | 135 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pisica,zeita egipteana 201 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Petra- Iordania 293 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Zeita pisicii egiptene 225 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Insulele antice: Orasul fantoma al Pacificului 92 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Vechiul oras Petra din Iordania
| Adaugat de Cozana | 20.01.2020 |  Adauga
la favorite |
382 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteConsiderat multa vreme doar un oras “pierdut" al antichitatii, Petra este redescoperit in 1812 de catre exploratorul elvetian, Johann Ludwig Burckhardt. Cu toate acestea, primele observatii stiintifice asupra orasului se fac de abia in 1878-1879, atunci cand R.E. Brunnow and Alfred von Domaszewski vor face primele schite, fotografii si analize arhitecturale.
In fapt, Petra a fost o destinatie necunoscuta numai europenilor, orasul fiind un adevarat loc de pelerinaj pentru capetele incoronate arabe in timpul Evului Mediu.
Sapat in stanca rosie a desertului iordanian, Petra a fascinat si continua sa o faca atat prin splendoarea constructiilor inconjurate de o aura mistica, cat, mai ales, prin legendele si controversele tesute in jurul sau.
Orasul a fost asociat multa vreme cu imaginea biblica a lui Moise. De fapt, ultimii sai locuitori, cavalerii templieri, il vor numi “Chateau de la Valee de Moyse" in timp ce valea adiacenta va primi numele de “Wadi Musa"( Valea lui Mosie). Conform traditiei arabe si a celei crestine, Petra este locul in care Moise a facut apa sa tasneasca din stanca si, tot aici, s-ar afla mormantul lui Miriam, sora acestuia.
Dar ceea ce a reusit sa inflacareze imaginatia multor aventurieri si oameni de stiinta deopotriva este legenda tesuta in jurul faraonului plecat in urmarirea lui Moise. Conform miturilor, acesta ar fi oprit in Petra pentru a ascunde o mare comoara. In fapt, primul monument care se infatiseaza privirii vizitatorilor la intrarea in oras este un edificiu impunator de peste 40 de metri inaltime, care poarta denumirea de Khaznat al-Faroun ( Trezoreria faraonului).
De aici si pana la o veritabila vanatoare de comori pe parcursul intregului Ev Mediu nu a mai fost decat un pas. Chiar si astazi mai sunt vizibile urmele gloantelor trase de beduini in urnele care decoreaza monumentul, in speranta ca aurul va incepe sa curga din acestea.
Ultimele descoperiri releva insa faptul ca edificiul este, in realitate, un mormant regal, poate chiar al regelui Aretas IV, una dintre figurile marcante ale istoriei nabateenilor.
Probabil cea mai remarcabila realizare a nabateenilor a fost procedeul prin care acestia au reusit sa colecteze si sa gestioneze apa creind o veritabila oaza in mijlocul desertului. Inca mai sunt vizibile sculpturile uriase care impodobesc Siq-ul ( drumul taiat in peretele muntelui pana la oras), care reprezentau caravane transportand apa.
De altfel, apa era un element vital al comunitatii. Descoperirile arheologice au scos la iveala un intreg complex de diguri si cisterne in care apa era stocata, fapt ce le permitea locuitorilor sa prospere chiar si in anii secetosi.
Nabateenii concepusera un sistem ingenios care sa pompeze apa de la peste 50 de metri adancime, sistem ramas o enigma pana astazi, in ciuda numeroaselor teorii cu privire la acesta. Cu toate acestea, se pare ca, pana si ei uitasera procedeul prin care acesta era pus in functiune, dovezile arheologice aratand ca locuitorii au parasit orasul in urma unui cutremur devastator( anul 363 d.H) care a distrus mecanismul de pompare al apei.
Si cu toate acestea, in ciuda celor aproximativ 100 de ani de excavatii, doar o mica parte a orasului a fost descoperita ( aproximativ 1%).
Desi Petra nu a dezvaluit inca nici una dintre comorile despre care atatea generatii au vorbit, desi secretele nabateenilor nu au fost deslusite, orasul ramane, in sine, o veritabila comoara a umanitatii. Faptul ca peste 2 miliarde de oameni l-au votat drept una dintre cele 7 noi minuni ale lumii, nu fac decat sa aseze batranul oras pe locul care i se cuvine in istorie.
In fapt, Petra a fost o destinatie necunoscuta numai europenilor, orasul fiind un adevarat loc de pelerinaj pentru capetele incoronate arabe in timpul Evului Mediu.
Sapat in stanca rosie a desertului iordanian, Petra a fascinat si continua sa o faca atat prin splendoarea constructiilor inconjurate de o aura mistica, cat, mai ales, prin legendele si controversele tesute in jurul sau.
Orasul a fost asociat multa vreme cu imaginea biblica a lui Moise. De fapt, ultimii sai locuitori, cavalerii templieri, il vor numi “Chateau de la Valee de Moyse" in timp ce valea adiacenta va primi numele de “Wadi Musa"( Valea lui Mosie). Conform traditiei arabe si a celei crestine, Petra este locul in care Moise a facut apa sa tasneasca din stanca si, tot aici, s-ar afla mormantul lui Miriam, sora acestuia.
Dar ceea ce a reusit sa inflacareze imaginatia multor aventurieri si oameni de stiinta deopotriva este legenda tesuta in jurul faraonului plecat in urmarirea lui Moise. Conform miturilor, acesta ar fi oprit in Petra pentru a ascunde o mare comoara. In fapt, primul monument care se infatiseaza privirii vizitatorilor la intrarea in oras este un edificiu impunator de peste 40 de metri inaltime, care poarta denumirea de Khaznat al-Faroun ( Trezoreria faraonului).
De aici si pana la o veritabila vanatoare de comori pe parcursul intregului Ev Mediu nu a mai fost decat un pas. Chiar si astazi mai sunt vizibile urmele gloantelor trase de beduini in urnele care decoreaza monumentul, in speranta ca aurul va incepe sa curga din acestea.
Ultimele descoperiri releva insa faptul ca edificiul este, in realitate, un mormant regal, poate chiar al regelui Aretas IV, una dintre figurile marcante ale istoriei nabateenilor.
Probabil cea mai remarcabila realizare a nabateenilor a fost procedeul prin care acestia au reusit sa colecteze si sa gestioneze apa creind o veritabila oaza in mijlocul desertului. Inca mai sunt vizibile sculpturile uriase care impodobesc Siq-ul ( drumul taiat in peretele muntelui pana la oras), care reprezentau caravane transportand apa.
De altfel, apa era un element vital al comunitatii. Descoperirile arheologice au scos la iveala un intreg complex de diguri si cisterne in care apa era stocata, fapt ce le permitea locuitorilor sa prospere chiar si in anii secetosi.
Nabateenii concepusera un sistem ingenios care sa pompeze apa de la peste 50 de metri adancime, sistem ramas o enigma pana astazi, in ciuda numeroaselor teorii cu privire la acesta. Cu toate acestea, se pare ca, pana si ei uitasera procedeul prin care acesta era pus in functiune, dovezile arheologice aratand ca locuitorii au parasit orasul in urma unui cutremur devastator( anul 363 d.H) care a distrus mecanismul de pompare al apei.
Si cu toate acestea, in ciuda celor aproximativ 100 de ani de excavatii, doar o mica parte a orasului a fost descoperita ( aproximativ 1%).
Desi Petra nu a dezvaluit inca nici una dintre comorile despre care atatea generatii au vorbit, desi secretele nabateenilor nu au fost deslusite, orasul ramane, in sine, o veritabila comoara a umanitatii. Faptul ca peste 2 miliarde de oameni l-au votat drept una dintre cele 7 noi minuni ale lumii, nu fac decat sa aseze batranul oras pe locul care i se cuvine in istorie.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.