Atunci cand vad un paianjen, prima senzatie pe care o au cei mai multi oameni este de repulsie. Dar, desi au o reputatie proasta si nimeni nu si-i doreste vreodata prin preajma, paianjenii sunt niste fiinte foarte interesante.
Sunt atat de multi pe Terra, incat oriunde am fi, gasim un paianjen. Ii gasim chiar si la 7.000 de metri altitudine, hranindu-se cu resturi purtate de vant!
. Iata prima dintre aceste curiozitati despre paianjeni. Exista aproximativ 38.000 de specii de paianjen cunoscute. Atentie, insa: paianjenii nu sunt insecte! Spre deosebire de insecte, care au sase picioare, paianjenii fac parte din clasa arahnide si au opt picioare.
2. Paianjenii pot fi intalniti pe toate continentele, in afara de Antarctica.
3. Paianjenii mananca mai multe insecte decat pasarile si liliecii la un loc.
4. Cand un paianjen se deplaseaza, patru dintre picioarele sale se afla mereu in contact cu pamantul, iar celelalte patru sunt in aer.
5. Bagheera kiplingi este singurul paianjen din lume cu dieta aproape exclusiv vegetariana (90% din hrana sa este formata din nectar).
6. Paianjenii au sangele albastru. La oameni, oxigenul este legat de hemoglobina, o molecula care contine fier si confera sangelui culoarea sa rosie. La paianjeni, oxigenul este legat de hemocianina, o molecula care contine cupru in loc de fier.
7. Muschii paianjenului ii trag picioarele spre corp, insa nu pot face ca picioarele sa se extinda din nou. Prin urmare, corpul paianjenului pompeaza un lichid apos in picioare pentru a le extinde.
Picioarele unui paianjen mort sunt adunate fiindca lipseste fluidul care sa le extinda din nou.
8. Cel mai mare paianjen din lume este paianjenul Goliat (Theraphosa blondi). Poate ajunge la o latime de 28 de centimetri si coltii sai pot ajunge la lungimea de 2.5 centimetri. Vaneaza broaste, soparle, soareci si chiar si serpi mici si pui de pasare.
9. Cel mai mic paianjen din lume este Patu marplesi. Este atat de mic, incat pe varful unui creion incap zece specimene.
10. Printre cei mai letali paianjeni din lume se numara vaduva neagra, Atrax robustus si paianjenii pustnici maro. Unul dintre cei mai temuti paianjeni din lume, tarantula, are, de fapt, un venin surprinzator de slab. Muscatura sa are efectul unei muscaturi de viespe.
11. Cel mai veninos paianjen din lume este paianjenul calator brazilian, numit si paianjenul-banana. Acest paianjen agresiv circula pe solul padurilor din America de Sud si Centrala, cautand mancare. O doza mica din veninul sau este suficienta pentru a ucide un om.
12. Oamenii (si toate celelalte vertebrate) au muschi pe schelet, insa paianjenii au muschi in schelet. Scheletul unui paianjen, numit „exoschelet", ii acopera si ii protejeaza muschii.
13. Matasea secretata de paianjen este lichida, dar se intareste de indata ce intra in contact cu aerul. Unii paianjeni au pana la sapte tipuri de glande care secreta matase si fiecare creeaza un tip diferit de matase – fina, lipicioasa, uscata sau flexibila.
14. Matasea din plasa unui paianjen este de cinci ori mai puternica decat un fir de otel de aceeasi grosime. Se estimeaza ca o plasa de paianjen de grosimea unui creion ar putea opri un Boeing 747 aflat in zbor.
Savantii inca nu au reusit sa copieze forta si elasticitatea matasei de paianjen.
15. Doua tipuri de paianjeni saritori au fost descoperiti la inaltimea de 7.000 de metri. La aceasta inaltime, nu cresc plante, insa vantul aduce bucati de plante de la altitudini mai joase, ceea ce este suficient pentru ca aceste creaturi sa se poata hrani.
16. Cu sute de ani in urma, oamenii puneau panza de paianjen pe rani, fiindca credeau ca astfel opreau sangerarea. Astazi, savantii stiu ca panza contine vitamina K. Aceasta ajuta la reducerea sangerarii.
17. In secolele XVI si XVII, se credea ca o muscatura a unui paianjen-lup (numit „tarantula", dupa regiunea Taranto din Italia) era mortala daca cel muscat nu dansa pe o anumita muzica frenetica. Aceasta credinta a inspirat dansul numit „tarantella".
18. Drogurile afecteaza felul in care paianjenii isi tes plasele. De exemplu, paianjenii care au ingerat LSD au tesut plase cu aspect uniform, simetrice, in timp ce paianjenii care au ingerat cafeina au tesut plase dezordonate.
Savantii cred ca examinarea formei panzei poate sa ne ajute sa detectam substantele chimice si poluantii din aer.
19. O tarantula poate lichefia corpul unui soarece in numai doua zile, lasand in urma sa doar o gramajoara de piele si oase.
20. Iata si ultima mentiune de pe lista noastra de curiozitati despre paianjeni. Un fir de matase de paianjen suficient de lung sa incercuiasca Pamantul ar cantari putin peste o jumatate de kilogram.