Din aceeasi categorie
00:29
|
CAROTARE BETON GAURI HOTE GAURI CENTRALE 0723593764 1.236 vizite - 0 comentarii adaugat de taieribeton |
||||||||||||||||||
|
“Gaura alba in timp", 574 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Prin Univers cu Stephen Hawking -Calatoria in timp 2 1.201 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Craterul Darvaza – sau Poarta iadului 402 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Rafflesia arnoldi cea mai mare floare din lume 1.599 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Univers si gauri negre - Andrew Fabian. Astrofizica 207 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Vulcanii 566 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Limitele perceptiei - Secretele naturii 365 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Frackingul e periculos Costul ridicat al gazului ieftin 410 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
10 detalii incredibile despre gaurile negre 549 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Gaura de foraj de la Kola
| Adaugat de Cozana | 11.01.2019 |  Adauga
la favorite |
471 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteEste greu sa iti imaginezi ca sub capacul de metal din fotografia de mai jos s-a aflat odata cea mai adanca gaura de foraj din lume. Inconjurata acum de ruine, gaura de foraj de la Kola a fost un proiect demarat de Uniunea Sovietica in anii ’70, cu scopul de a investiga scoarta terestra.
Dupa 12 ani de foraj intens, sonda a trecut de adancimea de 12 kilometri, permitandu-le cercetatorilor sa adune date extrem de interesante.
Scoarta este stratul exterior al Pamantului. In comparatie cu dimensiunile Terrei, ea este foarte subtire. Are o grosime estimata la 30-50 de kilometri si este alcatuita in mare parte din granit si bazalt.
Scoarta pluteste pe mantaua Pamantului, masa de roca topita care alcatuieste cea mai mare parte din planeta. Se crede ca sub manta se afla un nucleu solid, din fier.
Prima tentativa de a sapa cea mai adanca gaura de foraj prin scoarta Pamantului a fost facuta de SUA, la inceputul anilor ’60. Era o incercare ambitioasa, fiindca obiectivul era strapungerea scoartei pana la manta.
In cadrul procesului, geologii sperau sa obtina date pretioase despre varsta, compozitia si procesele interne ale Pamantului si sa ofere raspunsuri cu privire la miscarea continentelor, care la acea vreme era un subiect controversat.
In primavara lui 1961, in largul coastei insulei Guadalupe, din Mexic, au fost sapate cinci gauri. Actiunea era parte din Proiectul Mohole, descris de un istoric ca fiind „raspunsul dat de stiintele pamantului programului spatial".
Americanii au ales sa sa sape pe fundul oceanului fiindca in acel loc scoarta era mai subtire. Gaura a ajuns la 183 de metri, iar apoi guvernul a oprit finantarea. Proiectul a fost abandonat in 1966.
Cinci ani mai tarziu, sovieticii s-au decis sa incerce si ei. Spre deosebire de americani, ei au ales o tinta mai modesta si mai usor de atins: 15 kilometri. Rusii voiau sa vada cat de adanc puteau sapa cu tehnologia pe care o aveau la dispozitie.
Oricum, daca reuseau sa ii depaseasca pe americani, sovieticii aveau sa fie cei care au sapat cea mai adanca gaura de foraj din istorie.
In 1971, inginerii au inceput sa sape in peninsula Kola, situata in nord-vestul indepartat al Rusiei. In 1979, au reusit sa depaseasca recordul mondial, detinut de gaura Bertha Rogers din Oklahoma, SUA, adica 9.583 de metri.
In 1983, echipa de foraj a trecut de 12.000 de metri, iar savantii sovietici jubilau. Timp de un an, sapaturile au fost intrerupte. Delegati ai comunitatii stiintifice si politicieni au vizitat locul pentru a vedea acest proiect unic, in cadrul caruia tocmai fusese sapata cea mai adanca gaura de foraj din lume.
Succesul a fost atat de rasunator, incat autoritatile sovietice au emis o serie de timbre postale cu imaginea sitului. Toata lumea sarbatorea, iar in tot acest timp sonda a ramas neingrijita si nereparata.
Prin urmare, un an mai tarziu, cand s-a reluat forajul, o sectiune de 5 kilometri din cablul de foraj s-a indoit si s-a rupt. Dupa ce incercarile de recuperare a sectiunii au dat gres, sapatul a reinceput de la adancimea de 7 kilometri.
Abia dupa cinci ani s-a ajuns la adancimea maxima de 12.262 de metri. Inginerii sperau sa ajunga la 15.000 de metri pana in 1993. Dar temperatura din adancuri a fost mult mai ridicata decat se asteptau (aproximativ 180 de grade Celsius).
Temperatura a deteriorat echipamentul, iar oamenii de stiinta au decis ca, dincolo de acest punct, sapatul nu mai era fezabil.
Cum scopul gaurii era intelegerea naturii scoartei Pamantului, experimentul a fost considerat un succes, datorita datelor interesante obtinute. Savantii se asteptau sa gaseasca granita dintre granit si bazalt la adancimea de 7 kilometri.
In schimb, au gasit o zona fracturata, care fusese saturata cu apa in forma lichida. Avand in vedere adancimea foarte mare, descoperirea apei in acea zona a fost surprinzatoare. De asemenea, la adancimea de 6 kilometri, cercetatorii au descoperit fosile microscopice de plancton.
O alta descoperire neasteptata a fost cantitatea mare de hidrogen din noroiul care curgea din gaura.
Un alt proiect de foraj la mare adancime a demarat in Bavaria, in 1990. Inginerii germani au sapat pana la adancimea de 9.101 metri. La fel ca in cazul gaurii din peninsula Kola, echipa de foraj a dat peste temperaturi foarte inalte, chiar de peste 260 de grade Celsius.
La acea temperatura si presiune, rocile se comporta ca fluidele. De aceea, este foarte greu sa pastrezi gaura deschisa. Astfel, echipa germana a abandonat proiectul.
In 2008, un put de petrol sapat in campul petrolifer Al Shaheen, din Qatar, a ajuns la adancimea de 12.289 de metri, depasind recordul gaurii din peninsula Kola si devenind cea mai adanca gaura de sonda din lume.
Dupa 12 ani de foraj intens, sonda a trecut de adancimea de 12 kilometri, permitandu-le cercetatorilor sa adune date extrem de interesante.
Scoarta este stratul exterior al Pamantului. In comparatie cu dimensiunile Terrei, ea este foarte subtire. Are o grosime estimata la 30-50 de kilometri si este alcatuita in mare parte din granit si bazalt.
Scoarta pluteste pe mantaua Pamantului, masa de roca topita care alcatuieste cea mai mare parte din planeta. Se crede ca sub manta se afla un nucleu solid, din fier.
Prima tentativa de a sapa cea mai adanca gaura de foraj prin scoarta Pamantului a fost facuta de SUA, la inceputul anilor ’60. Era o incercare ambitioasa, fiindca obiectivul era strapungerea scoartei pana la manta.
In cadrul procesului, geologii sperau sa obtina date pretioase despre varsta, compozitia si procesele interne ale Pamantului si sa ofere raspunsuri cu privire la miscarea continentelor, care la acea vreme era un subiect controversat.
In primavara lui 1961, in largul coastei insulei Guadalupe, din Mexic, au fost sapate cinci gauri. Actiunea era parte din Proiectul Mohole, descris de un istoric ca fiind „raspunsul dat de stiintele pamantului programului spatial".
Americanii au ales sa sa sape pe fundul oceanului fiindca in acel loc scoarta era mai subtire. Gaura a ajuns la 183 de metri, iar apoi guvernul a oprit finantarea. Proiectul a fost abandonat in 1966.
Cinci ani mai tarziu, sovieticii s-au decis sa incerce si ei. Spre deosebire de americani, ei au ales o tinta mai modesta si mai usor de atins: 15 kilometri. Rusii voiau sa vada cat de adanc puteau sapa cu tehnologia pe care o aveau la dispozitie.
Oricum, daca reuseau sa ii depaseasca pe americani, sovieticii aveau sa fie cei care au sapat cea mai adanca gaura de foraj din istorie.
In 1971, inginerii au inceput sa sape in peninsula Kola, situata in nord-vestul indepartat al Rusiei. In 1979, au reusit sa depaseasca recordul mondial, detinut de gaura Bertha Rogers din Oklahoma, SUA, adica 9.583 de metri.
In 1983, echipa de foraj a trecut de 12.000 de metri, iar savantii sovietici jubilau. Timp de un an, sapaturile au fost intrerupte. Delegati ai comunitatii stiintifice si politicieni au vizitat locul pentru a vedea acest proiect unic, in cadrul caruia tocmai fusese sapata cea mai adanca gaura de foraj din lume.
Succesul a fost atat de rasunator, incat autoritatile sovietice au emis o serie de timbre postale cu imaginea sitului. Toata lumea sarbatorea, iar in tot acest timp sonda a ramas neingrijita si nereparata.
Prin urmare, un an mai tarziu, cand s-a reluat forajul, o sectiune de 5 kilometri din cablul de foraj s-a indoit si s-a rupt. Dupa ce incercarile de recuperare a sectiunii au dat gres, sapatul a reinceput de la adancimea de 7 kilometri.
Abia dupa cinci ani s-a ajuns la adancimea maxima de 12.262 de metri. Inginerii sperau sa ajunga la 15.000 de metri pana in 1993. Dar temperatura din adancuri a fost mult mai ridicata decat se asteptau (aproximativ 180 de grade Celsius).
Temperatura a deteriorat echipamentul, iar oamenii de stiinta au decis ca, dincolo de acest punct, sapatul nu mai era fezabil.
Cum scopul gaurii era intelegerea naturii scoartei Pamantului, experimentul a fost considerat un succes, datorita datelor interesante obtinute. Savantii se asteptau sa gaseasca granita dintre granit si bazalt la adancimea de 7 kilometri.
In schimb, au gasit o zona fracturata, care fusese saturata cu apa in forma lichida. Avand in vedere adancimea foarte mare, descoperirea apei in acea zona a fost surprinzatoare. De asemenea, la adancimea de 6 kilometri, cercetatorii au descoperit fosile microscopice de plancton.
O alta descoperire neasteptata a fost cantitatea mare de hidrogen din noroiul care curgea din gaura.
Un alt proiect de foraj la mare adancime a demarat in Bavaria, in 1990. Inginerii germani au sapat pana la adancimea de 9.101 metri. La fel ca in cazul gaurii din peninsula Kola, echipa de foraj a dat peste temperaturi foarte inalte, chiar de peste 260 de grade Celsius.
La acea temperatura si presiune, rocile se comporta ca fluidele. De aceea, este foarte greu sa pastrezi gaura deschisa. Astfel, echipa germana a abandonat proiectul.
In 2008, un put de petrol sapat in campul petrolifer Al Shaheen, din Qatar, a ajuns la adancimea de 12.289 de metri, depasind recordul gaurii din peninsula Kola si devenind cea mai adanca gaura de sonda din lume.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.