De mai bine de un secol, fenomenul Tunguska este invaluit in mister. Una dintre marile catastrofe ale istoriei recente (cauzata, probabil, de un meteorit sau de o cometa) a lasat cicatrici adanci in zona, vizibile si azi.
La 30 iunie 1908, putin dupa ora 7.00, o minge de foc gigantica a aprins cerul peste valea raului Podkamennaia Tunguska, din taigaua siberiana. Apoi, pamantul a inceput sa tremure, iar din rau au inceput sa iasa valuri uriase, in timp ce vantul zguduia colibele bastinasilor de parca ar fi fost un cutremur.
Pentru a ne face o idee mai buna despre marimea dezastrului, explozia de la Tunguska a fost considerata de 185 de ori mai puternica decat bomba de la Hiroshima.
Pomi cazuti in regiunea siberiana a raului Tunguska, dupa explozie. Aceasta fotografie a fost facuta in 1929
Guvernul tarist a fost imediat interesat sa prezinte catastrofa ca si cum ar fi fost un avertisment divin, o pedeapsa cereasca drept raspuns la avantul revolutionar care incepea sa se inalte peste tara. Bineinteles, fenomenul Tunguska nu avea nimic de-a face cu revolutia proletara.
Orice eveniment, indiferent ce amploare are, este intotdeauna folosit in favoarea clasei conducatoare. Ani mai tarziu, in 1921, in timpul guvernului lui Lenin, mineralogul rus Leonid Kulik a ajuns sa conduca prima expeditie menita sa investigheze fenomentul Tunguska si ce anume s-a intamplat in Extremul Orient.
Dar terenul accidentat a impiedicat ancheta, iar echipa Kulik a trebuit sa faca drum intors, fara sa fi ajuns in zona exploziei. In 1927 este lansata o alta expeditie, din nou sub comanda lui Kulik.
De data aceasta, membrii expeditiei au reusit sa ajunga in zona afectata, pana in locul in care colibele si copacii fusesera culcati la pamant. Putinii arbori care mai ramasesera in picioare nu mai aveau nicio creanga si aratau ca stalpii de telegraf.
Dominati de o teroare supranaturala, localnicii credeau ca ceea ce s-a intamplat a fost o pedeapsa divina, un blestem din cer care le-a distrus casele, a culcat copacii la pamant si le-a ucis animalele. Ce-i drept, sute de reni fusesera ucisi.
Desi nu s-au gasit urme, nici vreo dovada a craterului de impact, s-a speculat ca in spatele fenomenului Tunguska statea, de fapt, un meteorit. In absenta altor dovezi, Kulik si-a reafirmat ipoteza, subliniind ca meteoritul Tunguska nu a lovit niciodata Pamantul.
Renii morti, valurile raului si copacii dezradacinati au fost efectul impactului asupra atmosferei; o explozie puternica, ce a devastat zona. Cu toate acestea, pentru oamenii care au trait dezastrul totul a ramas invaluit in mister. De aceea, pentru ca nu aveau la indemana nicio explicatie valabila, imaginatia a inceput sa completeze golurile din poveste…
Timp de mai multi ani, fenomenul Tunguska si explozia asociata acestuia au fost atribuite unei farfurii zburatoare care s-a prabusit pe Pamant. Versiunea navei extraterestre a fost luata in calcul pana de curand.
Scriitorul SF de origine poloneza Stanislaw Lem a contribuit din plin la acest lucru. Cartea sa Astronautii incepe cu dezastrul din Tunguska, dupa ce o nava spatiala ajunge pe Pamant, la capatul unui zbor inceput in Constelatia Balenei, face cateva orbite din ce in ce mai stramte in jurul planetei noastre si se prabuseste in Tunguska.
Dar, la inceputul anilor ’90, necunoscutele au inceput sa se risipieasca. O echipa de fizicieni rusi a explicat ca fenomenul Tunguska a fost, de fapt, un meteorit, asa cum a subliniat si Kulik la vremea sa.
Daca n-a mai ramas nimic din meteorit, a fost pentru ca acesta s-a distrus din cauza energiei degajate la intrarea in atmosfera. Pentru ca atunci cand un obiect intra cu o viteza mare in atmosfera, acesta este incalzit in asa fel incat incepe sa elibereze electroni.
Astfel, pierderea electronilor este incarcata pozitiv, generand o diferenta de potential care declanseaza energia sub forma de soc electric. De aceea nu au fost gasite ramasite. Nici un crater de impact, nimic. Meteoritul a fost distrus in explozia pe care el insusi a cauzat-o.
Craterul de impact, la un secol de la producerea exploziei. In zona afectata nu mai cresc arbori
Dar, chiar si cu aceste clarificari, ne putem considera in continuare in pericol, deoarece, dupa cum stim, probabilitatea nu inseamna altceva decat un grad de certitudine ca un eveniment va avea loc sau nu. Pentru ca, daca s-a intamplat o data, se poate intampla si a adoua oara.
Oamenii de stiinta estimeaza ca meteoritii precum cel care a lovit zona Podkamennaia Tunguska ar putea lovi Pamantul o data la cateva secole. Odata clarificat acest aspect, probabil ca ar trebui sa ne facem griji doar pentru generatiile viitoare.
Este posibil ca intr-o dimineata oarecare din viitor, la cafea, cineva sa observe in departare o uriasa minge de foc apropiindu-se. Este un scenariu natural si foarte posibil…