Din aceeasi categorie
|
Cei mai bogati oameni din lume din toate timpurile 2.009 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Megalitii din Carnac - O enigma 1.239 vizite - 0 comentarii adaugat de zorba |
||||||||||||||||||
|
Care a fost cea mai mare avalansa din lume? 2.014 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Recurs la istorie: Hannibal, la portile Romei 1.479 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Verdictul istoriei - Generalul Patton (UK 2013) / 60 min 702 vizite - 0 comentarii adaugat de TUDOR |
||||||||||||||||||
|
Romania in al II-lea Razboi mondial / Episod 3 2.024 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
|
Generalul Patton - Un geniu al Razboiului / 60 min 762 vizite - 0 comentarii adaugat de marco |
||||||||||||||||||
|
Domnitori romani 405 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Incendiul din Londra din 1666 1.314 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
George Marshall si Planul Marshall 1.440 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Istorie
Cel mai sangeros razboi din lume
| Adaugat de Cozana | 21.12.2018 |  Adauga
la favorite |
705 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteVa puteti imagina o tara care si-a pierdut in decursul unui razboi peste doua treimi din populatia sa masculina ? Tara respectiva s-a aflat in conflict cu alte trei state, si a fost cat pe ce sa infranga aceasta coalitie, inainte de a fi aproape stearsa de pe suprafata pamantului.
Razboiul respectiv a fost cel mai sangeros episod de acest fel din intreaga istorie a ambelor Americi. Urmele conflictului sunt prezente si astazi in peisajul si mentalul colectiv al locuitorilor din Paraguay.
Presedintele si razboiul
Paraguay, o tara obscura, cumva izolata in America de Sud, si mai tot timpul umbrita de vecini mai mari si mai puternici precum Argentina si Brazilia, a fost loc de desfasurare pentru un razboi unic in istoria conflictelor armate.
Foarte pe scurt, explicatiile oficiale invoca faptul ca atat Argentina, cat si Brazilia erau deranjate de politica externa a Uruguayului, iar cand partidul minoritar Blancos din Uruguai a cerut ajutor Paraguayului vecin, autoritatile acestuia au decis ca nu ar fi fost deloc "macho" sa refuze cererea uruguaienilor. Cel putin asa sustin istoricii locali care nu s-au sfiit sa boteze acest conflict cu accente de holocaust pe alocuri, drept "El Guerro del Mas Stupido"...
Cu toate acestea, conflictul desfasurat in a doua jumatate a secolului 19 este putin cunoscut chiar si in regiune. Chiar in Paraguay ambiguitatile si controversele din jurul conflictului au facut ca generatii de politicieni si deopotriva, istorici, sa evite aducerea subiectului in discutie. Cu toate acestea, dupa mai mult de 142 ani de la sumbrele evenimente, Paraguayul este inca influentat de eroismul stramosilor, concretizat intr-o tragedie care defineste aceasta tara.
Este foarte important pentru copii sa invete sa isi respecte parintii.
Total de acord
Mai degraba sunt de acord
Sunt neutru pe acest subiect
Mai degraba nu sunt de acord
Dezacord total
Nu stiu, nu am o optiune
Paraguayul de astazi nu reprezinta vreo putere militara. Influenta sa este concretizata de doua mari baraje fluviale, exporturile masive de soia catre China si bazarul urias din Ciudad del Este.
Cu toate acestea, la mijlocul secolului 19 Paraguayul era o adevarata putere regionala. Tonul in aceasta directie, fusese dat deja de presedintele Carlos Antonio Lopez, care adusese in tara ingineri si specialisti din Europa pentru construirea unui santier naval, o otelarie, precum si una dintre primele cai ferate din America de Sud. In anul 1862, presedintele Carlos Antonio Lopez a murit, functia fiind preluata de fiul sau, Francisco Solano Lopez.
Tanarul Solano era o fire temperamentala cu adese accese dictatoriale. Bunaoara, a interzis cetatenilor sa stea asezati sau cu spatele la el, cand se afla in picioare sau defila. La fel, era dornic sa marcheze cu orice pret trecerea sa prin istorie. Ocazia i-a aparut in anul 1864, cand a decis sa intervina in politica regionala. In acelasi an, Brazilia a intervenit militar in razboiul civil din Uruguay, pentru a-si proteja propriile investitii economice.
Presedintele Francisco Solano Lopez
Presedintele Francisco Solano Lopez
Lopez s-a temut ca interventia Braziliei va destabiliza balanta regionala a puterii, si a avut o cuvantare in care anuntat ca Paraguayul nu va tolera prezenta trupelor braziliene pe pamant uruguayan. Imparatul Pedro al II-lea al Braziliei l-a ignorat si a invadat Uruguaiul. Imediat, presedintele Solano Lopez a declarat razboi Braziliei si trupele sale au patruns in provincia Mato Grosso.
Solano a intrat ulterior cu armata si in Uruguayul vecin pentru a lupta cu factiunile care sprijineau Brazilia. Cum Argentina a refuzat cerea trimisa de Solano, conform careia trupele sale doreau sa strabata teritoriul argentinian, ambitiosul presedinte a ordonat trupelor sa treca prin Argentina cu orice pret.
Evident, situatia a inceput sa se precipite, odata ce factiunea pro braziliana din Uruguay a castigat razboiul, Brazilia, Uruguayul si Argentina au decis sa se razbune in cel mai clasic stil de roman sud-american. Cele trei tari au semnat un pact secret prin care s-au angajat sa anexeze jumatate din teritoriul Paraguayului, sa obtina compensatii de razboi, sa-i interzica mentinerea unei armate, si nu in ultimul rand sa-l aresteze pe Francisco Solano.
Pe culmile sangeroase ale absurdului
Sortii erau impotriva Paraguayului, populatia celor trei tari inamice era de circa 25 ori mai mare decat a sa. Armata lui Solano era echipata cu muschete de pe vremea lui Bonaparte, tunuri din secolul 17, si, fiind un stat fara iesire la mare, nu putea importa armamament modern strain. Pe de alta parte, inamicii sai beneficiau de carabine cu bataie lunga, artilerie modernizata si vase de razboi. Invazia paraguayenilor a fost rapid stopata in Uruguay si Brazilia, iar Solano Lopez s-a vazut nevoit sa ceara pace.
Dar orgoliul Imparatului Pedro al II-lea nu era impacat cu atat. Suveranul brazilian dorea abdicarea lui Lopez si amintea mereu ca trupele sale duceu tot greul luptelor. Acelasi orgoliu il impiedica si pe presedintele Lopez sa demisioneze lasandu-l astfel fara alternativa perfect posibila de a se preda in termeni decenti pentru acele timpuri. Ceea ce a inceput ca o escapada capricioasa cu iz militarist s-a transformat intr-un razboi de exterminare.
In urmatorii trei ani, paraguayenii aflati in inferioritate numerica au dus un razboi de surpavietuire, fiind impinsi dupa lupte teribile, spre sudul mlastinos al tarii lor.
In ciuda distrugerilor si pierderilor de vieti omenesti fara precedent, presedintele Solano Lopez nu dorea sa se predea. Isi muta capitala si sediul general dupa sine, din oras in oras, pe masura ce fiecare localitate era cucerita de coalitie. Era convins ca toata lumea conspira in jurul sau, si nu a durat mult pana cand a ajuns sa traiasca stari de adevarata paranoia. A ajuns asadar sa ordone inchiderea si torturarea a mii de sustinatori.
Imparatul Pedru al II-lea al Braziliei
Imparatul Pedro al II-lea al Braziliei
Furiei sale oarbe i-au cazut victime chiar si propria-i mama si sora. Fratele sau s-a numarat printre cei peste 800 de apropiati ucisi personal de Solano cu o lance, gest motivat de faptul ca asa facea economie de gloante...
In acest timp, tara sa se scufunda in haos si durere. Cum toti barbatii erau inrolati cu forta, agricultura a colapsat si s-a instalat foametea generalizata. Un numar urias de paraguayeni au fost nevoiti sa se hraneasca cu plante si fructe din jungla, o mare parte din acesti nefericiti ai soartei decedand ulterior de holera, malarie si dizenterie. Cum barbatii in putere erau tot mai putini, Solano Lopez a recrutat o armata de stransura compusa din copii si adolescenti.
In lipsa de arme, Solano Lopez i-a inarmat cu bete din lemn cioplite si vopsite sub forma unor pusti, astfel incat inamicii care-i observau de la distanta sa creada ca au arme adevarate. A mers mai departe de atat, obligandu-i pe copii sa poarte barbi false, pentru a lasa impresia armatelor coalitiei ca au de infruntat niste barbati in toata firea. Legat de acele vremuri triste, paraguayenii celebreaza anual Ziua Copiilor, pentur a onora astfel memoria celor peste 2.000 de copii ucisi in decursul unei singure batalii.
In acest timp, Solano Lopez era obligat sa se retraga in continuare. In anul 1870, armata braziliana l-a incoltit la fortul Cerro Cora in nord-estul indepartat al Paraguayului. In timpul executiei prin impuscare, presedintele a strigat "Mor pentru tara mea" !
Elisa Lynch, sotia sa de origine irlandeza l-a ingropat alaturi de fiul lor.
29.000 de barbati pentru o tara
Conform recensamintelor de dupa razboi, aproximativ 90% din populatia Paraguayului a fost decimata in conflict....
Doar 29.000 de barbati au mai supravietuit macelului, ceea ce i-a facut pe istorici si statisticieni sa considere ca Razboiul din Paraguay a fost cel mai distructiv razboi al vremurilor moderne.
Un corespondent de razboi relata ca putinii supravietuitori intalniti erau adevarate schelete vii, mutilate de gloante si lovituri de sabie. Femeile rataceau dezbracate pe strazi, mizeria era omniprezenta, iar jaguarii parasisera jungla si se plimbau nonsalanti pe strazile oraselor distruse, in cautarea cadavrelor proaspete...
Razboiul a distrus toate elitele, dar raul nu se terminase pentru aceasta tara greu incercata. Dupa terminarea ostilitatilor, tara a fost condusa timp de 8 ani de catre argentinieni, precum si de paraguayenii exilati care au sprijinit agresiunea celor trei tari sudamericane contra presedintelui Solano Lopez. Regimul proaspat instalat l-a portretizat pe fostul presedinte drept un tiran setos de sange si a incercat sa-l exileze din istorie.
Artileria paraguayana
Constient parca de modul in care-i va fi tratata memoria, Solano Lopez scria cu o zi inainte de capturarea si executia sa, ca va fi ingropat sub un munte de ignoranta si uitare, dar ziua sa va veni si va renaste in constiinta populara pentru a-si relua locul de drept in istoria tarii sale. Timpurile i-au cam dat dreptate, dupa 1920, tensiunile create de pretentiile Boliviei in provincia paraguayana Chaco, bogata in petrol au dus la renasterea sentimentelor nationaliste, cu figura fostului presedinte Lopez in centrul manifestarilor. Razboiul care a urmat intre anii 1932-1935, a fost castigat de Paraguay, iar odata cu restabilirea mandriei nationale, personalitatea sa a fost reabilitata.
Cu toate acestea, atrocitatile razboiului au marcat si astazi sufletele locuitorilor acestei tari. Unul dintre cele mai cumplite episoade s-a desfasurat la Piribebuy, o localitate situata la circa 80 kilometri est de capitala Asuncion. Soldatii brazilieni au retezat gaturile tuturor locuitorilor intalniti, dupa care au blocat usile unui spital aglomerat. La sfarsit au dat foc...
Cand meciurile de fotbal dor...
Razboiul a avut urmari dintre cele mai diverse in intreaga regiune. Armata braziliana si-a consolidat pozitia si a devenit o institutie influenta care a avut un sol important in dezvoltarea ulterioara a acestei tari. La fel, acest razboi a dus la abolirea definitiva a sclaviei din Brazilia, caci orice sclav care se inrolase la razboi, a fost eliberat.
Marea castigatoare din acest razboi la capatul lumii a fost Marea Britanie care a imprumutat Brazilia inainte de inceperea ostilitatilor, si Paraguayul dupa incheierea lor, ca sa aiba banii necesari pentru reconstructia din temelii a tarii. Tot razboiul a fost finantat de fapt de catre Bank of London, Barring Brothers si N. M. Rotschild & Sons.
Din acel moment, pana in zilele noastre intreaga viata politica si sociala a Paraguayului a fost puternic marcata de drama nationala a razboiului cu cei trei vecini.
Accentul pe gloria, sacrificiul asumat, modelul autoritar, si inamicii din interior a marcat dezvoltarea si istoria ulterioara a tarii.
Muzeul din Asuncion
Razboiul a influentat puternic si exporturile ceaiului de Yerba Mate. In timpul razboiului, exportul acestei plante cu importante efecte terapeutice a scazut cu 95%. Soldatii din toate fortele armate angajate in conflict au folosit in exces ceaiul de Yerba Mate pentru calitatile sale inegalabile de a diminua senzatile de foame, durere si anxietate. Cum ceaiul de Yerba Mate era principalul produs de export al tarii, iar aceasta era ruinata economic si demografic, investitorii straini au preluat urgent nu doar controlul asupra productiei de Yerba Mate, ci si asupra intregii economia tarii.
Cu toate acestea, tara a renascut din propria cenusa, si a ajuns astazi una dintre cele mai bogate si prospere tari din America de Sud. Natalitatea explodat dupa razboi, cand inclusiv preotii au fost incurajati sa aiba copii.
Drapelul Paraguayului
Ranile razboiului din trecut isi pastreaza insa amprenta asupra fiecarui paraguayan.
"Pentru paraguayenii de astazi, inclusiv succesul si bucuriile de orice fel, au ajuns sa fie percepute ca niste preludii la niste dezastre si pericole ulterioare. Chiar atunci cand nationala de fotbal castiga, noi resimtim stres si panica", declara explicit Fernando Bogado, cercetator in cadrul Muzeului de Istorie Piribebuy.
Razboiul respectiv a fost cel mai sangeros episod de acest fel din intreaga istorie a ambelor Americi. Urmele conflictului sunt prezente si astazi in peisajul si mentalul colectiv al locuitorilor din Paraguay.
Presedintele si razboiul
Paraguay, o tara obscura, cumva izolata in America de Sud, si mai tot timpul umbrita de vecini mai mari si mai puternici precum Argentina si Brazilia, a fost loc de desfasurare pentru un razboi unic in istoria conflictelor armate.
Foarte pe scurt, explicatiile oficiale invoca faptul ca atat Argentina, cat si Brazilia erau deranjate de politica externa a Uruguayului, iar cand partidul minoritar Blancos din Uruguai a cerut ajutor Paraguayului vecin, autoritatile acestuia au decis ca nu ar fi fost deloc "macho" sa refuze cererea uruguaienilor. Cel putin asa sustin istoricii locali care nu s-au sfiit sa boteze acest conflict cu accente de holocaust pe alocuri, drept "El Guerro del Mas Stupido"...
Cu toate acestea, conflictul desfasurat in a doua jumatate a secolului 19 este putin cunoscut chiar si in regiune. Chiar in Paraguay ambiguitatile si controversele din jurul conflictului au facut ca generatii de politicieni si deopotriva, istorici, sa evite aducerea subiectului in discutie. Cu toate acestea, dupa mai mult de 142 ani de la sumbrele evenimente, Paraguayul este inca influentat de eroismul stramosilor, concretizat intr-o tragedie care defineste aceasta tara.
Este foarte important pentru copii sa invete sa isi respecte parintii.
Total de acord
Mai degraba sunt de acord
Sunt neutru pe acest subiect
Mai degraba nu sunt de acord
Dezacord total
Nu stiu, nu am o optiune
Paraguayul de astazi nu reprezinta vreo putere militara. Influenta sa este concretizata de doua mari baraje fluviale, exporturile masive de soia catre China si bazarul urias din Ciudad del Este.
Cu toate acestea, la mijlocul secolului 19 Paraguayul era o adevarata putere regionala. Tonul in aceasta directie, fusese dat deja de presedintele Carlos Antonio Lopez, care adusese in tara ingineri si specialisti din Europa pentru construirea unui santier naval, o otelarie, precum si una dintre primele cai ferate din America de Sud. In anul 1862, presedintele Carlos Antonio Lopez a murit, functia fiind preluata de fiul sau, Francisco Solano Lopez.
Tanarul Solano era o fire temperamentala cu adese accese dictatoriale. Bunaoara, a interzis cetatenilor sa stea asezati sau cu spatele la el, cand se afla in picioare sau defila. La fel, era dornic sa marcheze cu orice pret trecerea sa prin istorie. Ocazia i-a aparut in anul 1864, cand a decis sa intervina in politica regionala. In acelasi an, Brazilia a intervenit militar in razboiul civil din Uruguay, pentru a-si proteja propriile investitii economice.
Presedintele Francisco Solano Lopez
Presedintele Francisco Solano Lopez
Lopez s-a temut ca interventia Braziliei va destabiliza balanta regionala a puterii, si a avut o cuvantare in care anuntat ca Paraguayul nu va tolera prezenta trupelor braziliene pe pamant uruguayan. Imparatul Pedro al II-lea al Braziliei l-a ignorat si a invadat Uruguaiul. Imediat, presedintele Solano Lopez a declarat razboi Braziliei si trupele sale au patruns in provincia Mato Grosso.
Solano a intrat ulterior cu armata si in Uruguayul vecin pentru a lupta cu factiunile care sprijineau Brazilia. Cum Argentina a refuzat cerea trimisa de Solano, conform careia trupele sale doreau sa strabata teritoriul argentinian, ambitiosul presedinte a ordonat trupelor sa treca prin Argentina cu orice pret.
Evident, situatia a inceput sa se precipite, odata ce factiunea pro braziliana din Uruguay a castigat razboiul, Brazilia, Uruguayul si Argentina au decis sa se razbune in cel mai clasic stil de roman sud-american. Cele trei tari au semnat un pact secret prin care s-au angajat sa anexeze jumatate din teritoriul Paraguayului, sa obtina compensatii de razboi, sa-i interzica mentinerea unei armate, si nu in ultimul rand sa-l aresteze pe Francisco Solano.
Pe culmile sangeroase ale absurdului
Sortii erau impotriva Paraguayului, populatia celor trei tari inamice era de circa 25 ori mai mare decat a sa. Armata lui Solano era echipata cu muschete de pe vremea lui Bonaparte, tunuri din secolul 17, si, fiind un stat fara iesire la mare, nu putea importa armamament modern strain. Pe de alta parte, inamicii sai beneficiau de carabine cu bataie lunga, artilerie modernizata si vase de razboi. Invazia paraguayenilor a fost rapid stopata in Uruguay si Brazilia, iar Solano Lopez s-a vazut nevoit sa ceara pace.
Dar orgoliul Imparatului Pedro al II-lea nu era impacat cu atat. Suveranul brazilian dorea abdicarea lui Lopez si amintea mereu ca trupele sale duceu tot greul luptelor. Acelasi orgoliu il impiedica si pe presedintele Lopez sa demisioneze lasandu-l astfel fara alternativa perfect posibila de a se preda in termeni decenti pentru acele timpuri. Ceea ce a inceput ca o escapada capricioasa cu iz militarist s-a transformat intr-un razboi de exterminare.
In urmatorii trei ani, paraguayenii aflati in inferioritate numerica au dus un razboi de surpavietuire, fiind impinsi dupa lupte teribile, spre sudul mlastinos al tarii lor.
In ciuda distrugerilor si pierderilor de vieti omenesti fara precedent, presedintele Solano Lopez nu dorea sa se predea. Isi muta capitala si sediul general dupa sine, din oras in oras, pe masura ce fiecare localitate era cucerita de coalitie. Era convins ca toata lumea conspira in jurul sau, si nu a durat mult pana cand a ajuns sa traiasca stari de adevarata paranoia. A ajuns asadar sa ordone inchiderea si torturarea a mii de sustinatori.
Imparatul Pedru al II-lea al Braziliei
Imparatul Pedro al II-lea al Braziliei
Furiei sale oarbe i-au cazut victime chiar si propria-i mama si sora. Fratele sau s-a numarat printre cei peste 800 de apropiati ucisi personal de Solano cu o lance, gest motivat de faptul ca asa facea economie de gloante...
In acest timp, tara sa se scufunda in haos si durere. Cum toti barbatii erau inrolati cu forta, agricultura a colapsat si s-a instalat foametea generalizata. Un numar urias de paraguayeni au fost nevoiti sa se hraneasca cu plante si fructe din jungla, o mare parte din acesti nefericiti ai soartei decedand ulterior de holera, malarie si dizenterie. Cum barbatii in putere erau tot mai putini, Solano Lopez a recrutat o armata de stransura compusa din copii si adolescenti.
In lipsa de arme, Solano Lopez i-a inarmat cu bete din lemn cioplite si vopsite sub forma unor pusti, astfel incat inamicii care-i observau de la distanta sa creada ca au arme adevarate. A mers mai departe de atat, obligandu-i pe copii sa poarte barbi false, pentru a lasa impresia armatelor coalitiei ca au de infruntat niste barbati in toata firea. Legat de acele vremuri triste, paraguayenii celebreaza anual Ziua Copiilor, pentur a onora astfel memoria celor peste 2.000 de copii ucisi in decursul unei singure batalii.
In acest timp, Solano Lopez era obligat sa se retraga in continuare. In anul 1870, armata braziliana l-a incoltit la fortul Cerro Cora in nord-estul indepartat al Paraguayului. In timpul executiei prin impuscare, presedintele a strigat "Mor pentru tara mea" !
Elisa Lynch, sotia sa de origine irlandeza l-a ingropat alaturi de fiul lor.
29.000 de barbati pentru o tara
Conform recensamintelor de dupa razboi, aproximativ 90% din populatia Paraguayului a fost decimata in conflict....
Doar 29.000 de barbati au mai supravietuit macelului, ceea ce i-a facut pe istorici si statisticieni sa considere ca Razboiul din Paraguay a fost cel mai distructiv razboi al vremurilor moderne.
Un corespondent de razboi relata ca putinii supravietuitori intalniti erau adevarate schelete vii, mutilate de gloante si lovituri de sabie. Femeile rataceau dezbracate pe strazi, mizeria era omniprezenta, iar jaguarii parasisera jungla si se plimbau nonsalanti pe strazile oraselor distruse, in cautarea cadavrelor proaspete...
Razboiul a distrus toate elitele, dar raul nu se terminase pentru aceasta tara greu incercata. Dupa terminarea ostilitatilor, tara a fost condusa timp de 8 ani de catre argentinieni, precum si de paraguayenii exilati care au sprijinit agresiunea celor trei tari sudamericane contra presedintelui Solano Lopez. Regimul proaspat instalat l-a portretizat pe fostul presedinte drept un tiran setos de sange si a incercat sa-l exileze din istorie.
Artileria paraguayana
Constient parca de modul in care-i va fi tratata memoria, Solano Lopez scria cu o zi inainte de capturarea si executia sa, ca va fi ingropat sub un munte de ignoranta si uitare, dar ziua sa va veni si va renaste in constiinta populara pentru a-si relua locul de drept in istoria tarii sale. Timpurile i-au cam dat dreptate, dupa 1920, tensiunile create de pretentiile Boliviei in provincia paraguayana Chaco, bogata in petrol au dus la renasterea sentimentelor nationaliste, cu figura fostului presedinte Lopez in centrul manifestarilor. Razboiul care a urmat intre anii 1932-1935, a fost castigat de Paraguay, iar odata cu restabilirea mandriei nationale, personalitatea sa a fost reabilitata.
Cu toate acestea, atrocitatile razboiului au marcat si astazi sufletele locuitorilor acestei tari. Unul dintre cele mai cumplite episoade s-a desfasurat la Piribebuy, o localitate situata la circa 80 kilometri est de capitala Asuncion. Soldatii brazilieni au retezat gaturile tuturor locuitorilor intalniti, dupa care au blocat usile unui spital aglomerat. La sfarsit au dat foc...
Cand meciurile de fotbal dor...
Razboiul a avut urmari dintre cele mai diverse in intreaga regiune. Armata braziliana si-a consolidat pozitia si a devenit o institutie influenta care a avut un sol important in dezvoltarea ulterioara a acestei tari. La fel, acest razboi a dus la abolirea definitiva a sclaviei din Brazilia, caci orice sclav care se inrolase la razboi, a fost eliberat.
Marea castigatoare din acest razboi la capatul lumii a fost Marea Britanie care a imprumutat Brazilia inainte de inceperea ostilitatilor, si Paraguayul dupa incheierea lor, ca sa aiba banii necesari pentru reconstructia din temelii a tarii. Tot razboiul a fost finantat de fapt de catre Bank of London, Barring Brothers si N. M. Rotschild & Sons.
Din acel moment, pana in zilele noastre intreaga viata politica si sociala a Paraguayului a fost puternic marcata de drama nationala a razboiului cu cei trei vecini.
Accentul pe gloria, sacrificiul asumat, modelul autoritar, si inamicii din interior a marcat dezvoltarea si istoria ulterioara a tarii.
Muzeul din Asuncion
Razboiul a influentat puternic si exporturile ceaiului de Yerba Mate. In timpul razboiului, exportul acestei plante cu importante efecte terapeutice a scazut cu 95%. Soldatii din toate fortele armate angajate in conflict au folosit in exces ceaiul de Yerba Mate pentru calitatile sale inegalabile de a diminua senzatile de foame, durere si anxietate. Cum ceaiul de Yerba Mate era principalul produs de export al tarii, iar aceasta era ruinata economic si demografic, investitorii straini au preluat urgent nu doar controlul asupra productiei de Yerba Mate, ci si asupra intregii economia tarii.
Cu toate acestea, tara a renascut din propria cenusa, si a ajuns astazi una dintre cele mai bogate si prospere tari din America de Sud. Natalitatea explodat dupa razboi, cand inclusiv preotii au fost incurajati sa aiba copii.
Drapelul Paraguayului
Ranile razboiului din trecut isi pastreaza insa amprenta asupra fiecarui paraguayan.
"Pentru paraguayenii de astazi, inclusiv succesul si bucuriile de orice fel, au ajuns sa fie percepute ca niste preludii la niste dezastre si pericole ulterioare. Chiar atunci cand nationala de fotbal castiga, noi resimtim stres si panica", declara explicit Fernando Bogado, cercetator in cadrul Muzeului de Istorie Piribebuy.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.