Elijah and the Widow of Zarephath (1997)
In timpul secetei, Iehova i-a spus lui Ilie: „Du-te in Sarepta. Acolo, o vaduva iti va da de mancare". Ajuns la portile orasului, Ilie a vazut o vaduva saraca adunand lemne. El i-a cerut un pahar cu apa. Cand femeia s-a dus dupa apa, Ilie i-a mai spus: „Adu-mi, te rog, o bucata de paine". Dar vaduva i-a raspuns: „Nu am nici macar o bucata de paine. Am doar un pic de faina si de ulei. Ne-ajung doar pentru mine si fiul meu". Ilie i-a zis: „Iehova a promis ca, daca faci paine pentru mine, faina si uleiul nu ti se vor termina pana va ploua din nou".
Vaduva a mers acasa si a facut paine pentru profetul lui Iehova. Exact asa cum promisese Iehova, vaduva si fiul ei au avut ce sa manance in timpul secetei. Vasul cu faina si cel cu ulei nu s-au golit.
Dar apoi s-a intamplat ceva ingrozitor. Fiul vaduvei s-a imbolnavit atat de grav, incat a murit. Ea l-a implorat pe Ilie s-o ajute. Ilie a luat baiatul din bratele femeii si l-a dus sus, intr-o camera. L-a intins pe un pat si s-a rugat: „Iehova, te rog, adu acest copil din nou la viata". Ceea ce a facut Iehova a fost extraordinar! Stii de ce? Deoarece, din cate se stie, nimeni nu mai fusese inviat pana atunci, iar vaduva si fiul ei nici macar nu erau israeliti.
Baietelul a revenit la viata; a inceput sa respire din nou! Ilie i-a spus vaduvei: „Iata! Fiul tau traieste". Femeia a fost nespus de bucuroasa si i-a zis lui Ilie: „Esti cu adevarat un om al lui Dumnezeu! Tu spui doar adevarul".
„Uitati-va cu atentie: corbii nu seamana, nu secera si n-au nici hambar, nici depozit si totusi Dumnezeu ii hraneste. Cu cat mai de pret sunteti voi decat pasarile!" (Luca 12:24)