Edificiul colosal ridicat in Epoca de Aur, Casa Poporului, a dat nastere unor mituri dintre cele mai bizare, pe care nimeni nu poate sa le confirme, dar in care exista, totusi, acel strop de adevar.
Constructia Palatului Parlamentului, cum i se mai spune cladirii-mamut din centrul Bucurestiului, a inceput in 1980, asta dupa ce Nicolae Ceausescu a ordonat, dupa cutremurul din `77, „reconstruirea“ Bucurestiului ca un oras de sine statator.
Aproximativ 20.000 de oameni au lucrat 24 de ore in fiecare zi, in trei schimburi, pentru a da viata monumentului ceausist. Insa ridicarea Casei Poporului a „mutilat“ si Capitala, dar si zeci de destine. Edificiul poate fi considerat chiar si o piatra de mormant gigantica pentru un cartier care, pana in urma cu 30 de ani, parea desprins din perioada interbelica.
Casa Poporului, „ucigasul“ monumentelor
Este vorba de zona Uranus, care a fost demolata, la ordinul lui Ceausescu, pentru a face loc cladirii care poarta amprenta fostului dictator al tarii. Atunci, buldozerele au pus la pamant zeci de vile si case mai mici, acesta fiind si sfarsitul acestui cartier boem, care a ramas ca o rana deschisa pentru cei care locuiau acolo. In prezent, o parte din strada Uranus poate fi gasita sub Casa Poporului.
Acest cartier insa nu a fost singurul monument care a fost ras de pe harta pentru ca Palatul Parlamentului sa-si ocupe locul in centrul Bucurestiului. Biserici importante, sinagogi, Spitalul Brancovenesc au fost victime ale lui Ceausescu. Peste 9.000 de cladiri au fost demolate la acea vreme. Proiectul initial cerea distrugerea a 7.000 de imobile din centrul Capitalei, dar pe masura ce planul evolua haotic si, in acelasi timp, interveneau si ordinele „primului arhitect al tarii“, tovarasul Ceausescu, numarul cladirilor condamnate la disparitie a crescut cu inca 2.000 de imobile.
Printre aceste monumente se numara si Spitalul Brancovenesc, a carui demolare, oficial, a fost ordonata pentru constructia Casei poporului. Insa o legenda care umbla printre romani spune ca, intr-o zi, in timpul unei vizite, Ceausescu s-ar fi aflat in curtea spitalului cu cei doi dulai ai sai, Corbu si Sarona. In timpul acelei vizite, cainii ar fi rupt-o la goana dupa niste pisici, iar toata lumea ar fi izbucnit in ras. Fostul dictator s-ar fi simtit umilit de acea intamplare si, imediat, ar fi ordonat demolarea spitalului.
Adevarat sau nu, cert este ca poveste este confirmata de poeta Ana Blandiana intr-un interviu.
Ana si Stefan, zidari sacrificati
Dupa cum spuneam mai sus, Casa Poporului nu a ruinat doar monumente, ci si destine. Una dintre povestile tragice apartine unei femei din Iasi, care este covinsa ca fiul ei a murit, in urma cu 21 de ani, pe cand lucra la ridicarea Palatului Parlamentului. Batrana povesteste cum copilul ei a fost dat disparut in 1989, pe santierul de la Casa Poporului. Indurerata si in ziua de azi, aceasta si-a adus aminte cum s-au petrecut lucrurile la acea vreme.
Baiatul ei, Stefan, care avea doar 27 de ani, ar fi fost zidit intr-un stalp de la intrarea in cladire. Femeia povesteste ca fiul ei terminase Liceul Negruzzi, a dat examen la Facultatea de Constructii din Bucuresti, nu a fost admis si astfel, s-a angajat pe santierul de la Casa Poporului, alaturi de tatal sau.
Pe 1 martie, Stefan ar fi venit acasa, iar a doua zi a plecat inapoi in Bucuresti. De atunci nimeni nu a mai stiut nimic de el. Imediat, batrana s-a urcat in trenul care ducea spre Capitala. Ironia sortii a facut ca femeia sa nimereasca intr-un compartiment cu mai multi barbati care munceau pe santierul Palatului Parlamentului. Aceasta i-a auzit pe muncitori vorbind despre baiatul ei, care ar fi cazut intr-un cofraj de beton si ar fi murit ingropat acolo.
De aceeasi soarta crunta ar fi avut parte si o tanara zidarita, Ana. Insasi Anca Petrescu, arhitectul-sef al Casei Poporului, isi aminteste de accidentul in care fata si-a pierdut viata. „S-a dezechilibrat si s-a prabusit de la o inaltime de 16 metri. In total au fost 10-15 accidente mortale, iar de fiecare data cand se intampla o tragedie, directorul coordonator era destituit. Am auzit si eu despre legendele mortilor ziditi in pereti, ba chiar la un moment-dat se spunea ca Piata Constitutiei este pavata cu cadavre ascunse. Aberant! Dupa fiecare accident mortal se facea o investigatie militara si cadeau capete de la nivel inalt pentru asta. Pana la urma era un santier de stat, imens, era aproape de neevitat sa nu se intample ceva", a explicat arhitecta pentru adevarul.ro.
Fantomele, chiriasi pe vecie
Cei doi insa nu sunt singurele victime ale constructiei-mamut din centrul Bucurestiului. Aceasta teorie o sustine si Mitica A., soldat la acea vreme, cel care a luat parte la lucrari. „Grupele de muncitori erau schimbate precum sosetele.
Eu nu am stat decat vreo doua saptamani acolo, ca sa-mi ajunga la urechi avertismentul ca nu trebuie sa vorbesc prea multe despre ce vad, ca sa-mi fie bine. Celor care lasau impresia ca-s mai «curiosi» li se facea vant intr-un put si se arunca alcool peste ei ca sa se creada ca au murit din cauza bauturii. Multi si-au gasit sfarsitul astfel, asa am auzit", spune barbatul.
Legendele urbane spun ca Palatul Parlamentului este bantuit de fantomele mortilor. Apar noaptea pe coridoarele celei mai mari constructii din Europa, rup sigilii, fluiera sau fac sa tiuie sistemele de securitate.
Personalul de noapte al cladirii povesteste cum aceste fantome au inceput sa-si faca simtita prezenta cu aproximativ 10 ani in urma. „Anca" este una dintre ele. Potrivit relatarilor, naluca este o tanara de 20 de ani, cu o rochie de vara cu desen floral, care se arata doar personalului in uniforma si cere ajutor.
Chiar daca multi oameni si-au gasit sfarsitul pe santierul de la Casa Poporului, iar legende cu mortii care bantuie si acum cladirea au aparut inevitabil, Ceausescu a avut grija sa construiasca camere si pasaje in care sa se adaposteasca in cazul unui eveniment care i-ar fi pus viata in pericol.
„Ce a construti tata in sapte ani, nu varuiti voi in 20“-Nicu Ceausescu
La subsolul Palatului Parlamentului se gasesc „bubulinele", cum le numesc, in gluma, cunoscatorii, doua adaposturi antiatomice. „«Bubuline». Asa li se zice adaposturile antiatomice ale Casei Poporului. O fi facut cineva o gluma, nu stiu clar de unde vine denumirea. Dar numai militari selectionati au lucrat acolo, fara sa stie prea clar ce executa", povesteste Ioan Costin, maior in rezerva.
Nici legaturile secrete cu metroul nu a lipsit din planul lui nea Nicu. Desi lucrarile la constructia Casei Poporului au fost inaugurate pe 25 iunie 1984 in prezenta Ceausestilor, marele edificiu nu a fost terminat in totalitate nici pana in ziua de azi. Potrivit arhitectei Anca Petrescu, instalatiile din subteran au ramas neterminate.
Cat despre zvonul ca fostul dictator si-ar fi construit o linie secreta de metrou, arhitecta isi aminteste ca la inceputul lucrarilor a sesizat niste „legaturi" subterane gata executate, insa tot armata a avut grija sa le fereasca de ochii lor, acoperindu-le.