AnuntulVideo >>
Cultura >>
Arta
George Stubbs, cel mai renumit pictor de animale al Angliei, s-a nascut la Liverpool, in data de 25 august 1724. Se cunosc putine lucruri despre copilaria sa, desi este destul de evident faptul ca, imaginile cailor i-au dominat universul inca de la inceput. Tatal sau, John, lucra ca pielar. Era o meserie profitabila, iar familia spera ca tanarul George va continua traditia. Se pare ca artistul a respectat totusi aceste dorinte, desi in scurt timp a devenit clar pentru toti ceilalti ca tanarul nu avea nici o tragere de inima in aceasta directie.
Inclinatiile artistice ale lui George au inceput sa se manifeste inca din copilarie. La varsta de 8 ani realizase deja cateva schite anatomice, castigand chiar si un premiu la cercul de arta local, pentru desenul unui cal. Stubbs a continuat sa deseneze in timpul liber, insa nu s-a putut gandi serios sa faca o cariera din pasiunea sa, inainte de moartea tatalui sau in luna august 1741.
La inceput, tanarul a urmat metoda traditionala de studiu lucrand in atelierul unui artist profesionist. Maiestrul sau a fost Hamlet Winstanley, un pictor local obscur, care avea acces la colectia de picturi a Contelui de Derby, din Knowsley Hall, in apropiere de Liverpool. Acest lucru a fost deosebit de important, deoarece, inainte sa apara galeriile publice sau inainte sa se infiinteze scolile de arta, artistii isi invatau meseria, facand copii dupa picturile vechilor maestrii. Stubbs s-a pus pe treaba, insa, dupa numai cateva saptamani s-a despartit de Winstanley. Nu se cunoaste motivul exact al acestei rupturi desi se presupune faptul ca maestrul s-ar fi simtit frustrat de dorinta elevului sau de a trata subiecte ambitioase inainte de a invata elementele de baza. Se pare ca Stubbs era un tanar increzator, care isi cunostea prioritatile si care era hotarat sa isi atinga scopul. Oricare ar fi fost adevarul, Stubbs s-a intors la Liverpool. In urmatorii 4 ani s-a dedicat studiului picturii si a jurat ca "va studia Natura singur, copiindu-i si cercetandu-i principiile cele mai intime".
In jurul anului 1744, Stubbs a vizitat Wingan si Leeds unde a realizat mai multe portrete la comanda. Din pacate, niciunul dintre aceste portrete nu au fost inca identificate. In anul 1745, s-a mutat la York, unde a avut ocazia sa realizeze in mod regulat astfel de lucrari. Deasemenea a avut ocazia de a se dedica pasiunii pentru anatomie. A intrat in legatura cu Charles Atkinson, un doctor al spitalului local si sub indrumarea acestuia, a realizat mai multe disectii. Indemanarea sa in acest domeniu i-a atras atentia doctorului John Burton, care se ingrijea pe atunci de lucrarea "Eseu privind un nou sistem de obstetrica (1751)". Stubbs a realizat 18 ilustratii pentru tratatul acestuia, iar acestea sunt considerate primele lucrari datate ale artistului. Printre aceste ilustratii se numara o imagine reprezentand o femeie care a murit la nastere, realizata in baza primei disectii pe care a realizat-o pentru Atkinson. Stubbs a ramas la York pana in anul 1751, cand s-a mutat in orasul Hull, aflat in apropiere, continuandu-si cariera de portretist. Este posibil sa-si fi ales aceasta destinatie, deoarece avea deja un client important in aceasta zona. Familia Nelthorpe care isi avea originile langa Barton-on-Humber, i-a comandat cateva picturi de-a lungul anilor. Una dintre acestea, un dublu portret al lui Sir Henry Nelthorpe si al sotiei acestuia, poate fi considerata drept una dintre cele mai vechi picturi pastrate, realizate de Stubbs deoarece se cunoaste faptul ca Sir Henrz a murit in anul 1746.
In anul 1754, Stubbs a calatorit in Italia ajungand la Roma in timpul Sarbatorilor Pascale. Era genul de calatorie conventionala, comuna oricarui tanar artist care dorea sa se familiarizeze cu operele artei clasice si cu marile capodopere ale Renasterii. Deoarece era epoca Marelui Tur, cand nobilii englezi isi incheiau educatia vizitand principalele centre culturale europene, exista oportunitatea de a cunoaste multi colectionari de arta si admiratori.
In timpul acestei calatorii de studiu, Stubbs si-a gasit inspiratia pentru tema "Leul si calul" pe care a abordat-o in diverse ocazii si etape ale creatiei artistice. Este posibil ca ideea initiala sa ii fi venit contempland o statuie antica din marmura, care se afla in Palazzo dei Conservatori. De asemenea, mai exista o varianta neverificata, conform careia, si-ar fi continuat calatoria, ajungand in Africa de Nord, unde chiar a vazut un leu atacand un cal.
Dupa intoarcerea sa din Italia, Stubbs a stat pentru o vreme la Liverpool ocupandu-se de afacerea tatalui sau. In anul 1756, a cumparat o ferma la Horkstow, in Lincolnshire. Aici, s-a ocupat de unul din cele mai importante proiecte ale carierei sale, o carte despre "Anatomia Calului". In urmatoarele 16 luni, s-a dedicat neplacutei sarcini de a diseca mai multe animale, pentru a-si completa cercetarea. Procesul executarii desenelor necesare, transformarea acestora in gravuri detaliate si gasirea unui editor au fost o problema frustranta si de durata. "Anatomia "lui Stubbs a fost tiparita de abia in anul 1766. Singura persoana care i-a tinut de urat lui Stubbs in timpul exilului sau voluntar in Horkstow, a fost sotia sa, Mary Spencer. Se stiu foarte putine despre ea, desi a fost credincioasa lui Stubbs de-a lungul vietii artistului. Se presupune ca era fiica unui capitan de vas, care a fost ucis de sclavul sau preferat in timpul unei revolte pe mare. Alte surse, au prezentat-o ca fiind matusa lui Stubbs, nepoata sa sau chiar amanta acestuia. Cuplul a avut 2 copii: George Townley Stubbs care ulterior a devenit un gravor de succes, realizand mai multe gravuri dupa picturile tatalui sau, si o fiica, Mary, care a murit in copilarie fiind inmormantata la Liverpool, in luna septembrie a anului 1759. In anul 1758, se pare ca Stubbs si-a lasat familia la Liverpool, in timp ce el a calatorit la Londra in cautarea unui gravor pentru "Anatomie". Eforturile sale au fost lipsite de succes, insa a reusit sa-si faca un nume printre pasionantii curselor de cai. S-a imprietenit cu Henry Angelo, al carui tata,Domenico, detinea o scoala de calarie la moda, in Soho. Stubbs a realizat mai multe studii de cai pentru Domenico. Acesta a fost atat de impresionat de lucrarile artistului, incat l-a recomandat clientilor sai. In scurt timp, Stubbs a inceput sa onoreze comenzi pentru clienti provenind din sfera aristocratiei, printre care se numarau marchizul de Rockingham, ducele de Richmond si contele Spencer. In acelasi timp, Stubbs a inceput sa-si expuna lucrarile. In anul 1762 a expus in cadrul influentei Societati a Artistilor, predecesoarea Academiei Regale. Stubbs a participat in mod regulat la expozitiile anuale ale Societatii, iar in anul 1766, el a devenit unul din administratorii acesteia. S-a folosit de fiecare ocazie pentru a-si promova propriile interese, fiind persoana care l-a convins pe doctorul Hunter sa realizeze o disectie in beneficiul membrilor Societatii. Datorita faimei acumulate, Stubbs a ajuns la concluzia ca ar trebui sa locuiasca la Londra. In anul 1764 artistul s-a mutat intr-o casa de pe Somerset Street unde a locuit pentru tot restul vietii sale. A fost o hotarare buna deoarece anii 1760 au fost cei mai prolifici ani ai carierei sale. In aceasta perioada a inceput sa lucreze pentru seria de picturi infatisand iepe si manji, acestea fiind considerate drept cele mai bune lucrari ale sale. De asemenea, a fost angajat sa realizeze picturi ale celor mai renumite curse de cai din acea perioada, acest lucru sporindu-i renumele. Aceste succese au coincis cu o serie de schimbari importante in arta britanica. Stubbs era un membru loial al Societatii Artistilor, fiind presedinte al organizatiei in perioada 1772-1773. u toate acestea infiintarea Academiei Regale in anul 1768 a introdus noi standarde artistice si, treptat, Stubbs a devenit loial noii organizatii. Dupa anul 1755, el prefera sa expuna in cadrul Academiei unde talentul sau era pe deplin apreciat. Drept urmare artistul a fost ales membru asociat in 1780 devenind membru cu drepturi depline al Academiei in 1781. Cu toate acestea satisfactia lui Stubbs a fost umbrita in urma unei dispute cu comisia care se ocupa de organizarea expozitiei. In anul 1781, a expus 5 picturi in email - utilizand o noua tehnica prin care spera ca va castiga aprecierea publicului- insa acestea au fost expuse necorespunzator, iar impactul lor nu a fost tocmai cel asteptat. Suparat, Stubbs a refuzat sa prezinte Academiei o lucrare de diploma si drept urmare nu a avut niciodata dreptul de a purta prestigiosul titlu de Academician.
Ajuns la apogeul carierei sale, Stubbs isi putea permite sume considerabile pentru achizitionarea lucrarilor sale. Un simplu portret de cal, de exemplu, costa 100 de guinee. Cu toate acestea, artistul era gata oricand sa se implice in proiecte noi, ambitioase si riscante. Experimentul picturilor in email se incadreaza intr-o astfel de categorie. Stubbs a realizat primele lucrari de acest gen la inceputul anilor 1770, continuand sa-si perfectioneze tehnica in urmatorii 20 de ani. In acest timp, a colaborat cu maestrul olar Josiah Wedgewood(1730-1795), deoarece isi dorea sa picteze pe placi din ceramica. In termeni tehnici experimentul a fost un mare succes, insa ideea nu a prins la public, dovedindu-se a fi un dezastru comercial. Resursele financiare ale lui Stubbs au fost secatuite si de un alt proiect in care artistul a investit timp si bani. In anul 1790, a inceput sa ilustreze istoria recenta a curselor de cai. Dorea sa expuna o serie a picturilor sale cu cai la Turf Gallery urmand apoi sa le reproduca in mezzotinta (o metoda de gravura bazata pe tonuri) impreuna cu un text explicativ, pentru ca lucrarea sa sa fie inteleasa de cat mai multa lume. Chiar daca ideea era buna, momentul ales a fost total nepotrivit. Proiectul a concis cu consecintele dezastruoase ale Revolutiei Franceze. In aceasta perioada de instabilitate politica, banii erau putini, iar inflatia era in crestere. Proiectul a fost un fiasco total. Niciuna dintre picturi nu a fost cumparata si afacerea s-a naruit.
Astfel de proiecte i-au adus dificultati financiare lui Stubbs in anii 1790, desi nu ducea lipsa de comenzi importante. Din fericire, a primit un ajutor financiar din partea Isabellei Saltonstall, o prietena apropiata, dar si una dintre cele mai importante cliente. Aceasta i-a imprumutat bani, a garantat pentru el si in cele din urma, a fost executoarea sa testamentara. Stubbs a ramas o persoana activa pana in ultimele zile ale vietii sale - a mers pe jos 25 km pentru a ajunge la o intalnire cu ultimul sau client. Cu toate acestea, in data de 10 iulie 1806, a suferit un puternic atac de cord si a murit cateva ore mai tarziu.