Din aceeasi categorie
|
5 Sfaturi de sanatate mentala 172 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
CE SPUNE LIMBA TA despre STAREA SANATATII TALE 390 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Sfaturi pentru vacanta de vara 817 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
10 sfaturi despre sanatate de prin lume adunate 860 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cum putem vindeca rinichii cu bicarbonat de sodiu | 712 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
12 sfaturi despre sanatatea fizica si mintala 1.023 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
7 sfaturi pentru un somn odihnitor in timpul pandemiei 748 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
25 alimente utile in BOLILE DE INIMA - sfaturi nutritie 777 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
NU MANCA USTUROI DACA AI ACESTE PROBLEME DE SANATATE! 28 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Sfaturi pentru o toamna sanatoasa 867 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Afla cum >> Sanatate
Sfaturi despre sanatate, vechi de 100 de ani:
| Adaugat de Cozana | 15.02.2018 |  Adauga
la favorite |
750 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteIn urma cu un secol, taranii romani traiau cu credinta ca munca ajuta la mentinerea sanatatii, in vreme ce lenea atrage boala. Fara acces facil la medic, medicamente sau clinici, taranii romani isi intretineau cel mai de pret dar primit de la Dumnezeu, sanatatea, muncind, mancand sanatos, cu somn putin si fara nicio urma de trandvie.
"Ne putem prelungi viata prin traiul cumpatat si regulat" ii sfatuia doctorul I. Felix pe taranii romani in cartea "Povete despre starea sanatatii", carte aparuta in 1902. In viziunea medicului traiul cumpatat era asociat cu o viata activa, nicidecum cu una de dominata de sedentarism. Se credea ca omul sanatos isi pierde lesne sanatatea prin trandavie. "Prin munca creste puterea corpului, cu cat omul lucreaza mai regulat, cu atat devine mai voinic, de vreme ce nelucrarea slabeste corpul. Nelucrarea vatama pe langa corp si sufletul" , se mai spunea in cartea scrisa in 1902. Taranii erau invatati ca trandavia duce vicii si erau indemnati la munca pentru a se mentine in forma. "Nu trebuie sa ne pierdem timpul cu nelucrarea si la zilele hotarate de Dumnezeu pentru slujba sfanta in biserica si pentru odihna corpului sa nu adaugam si alte sarbatori care nu sunt poruncite de legea crestineasca" , mai spunea doctorul I. Felix. In urma cu un secol, medicul ii sfatuia pe romani sa nu doarma mult pentru ca "somnul prelungit ne slabeste in loc a ne intari". Copiilor li se recomandau 9 sau 10 ore de somn, iar barbatilor in putere care munceau la camp, 7 sau 8 ore. Taranul erau invatat sa se hraneasca potrivit cu munca pe care o face. "Mamaliga singura cu buruieni cu verdeturi nu da putere, nu face pe muncitor destoinic pentru lucrari obositoare, ci numai mancarurile mai hranitoare; carne, peste, oua, lapte, branzeturi, fasole, mazare, linte", mai spunea medicul I. Felix Lenea, periculoasa pentru sanatate "Oamenii care stau toata ziua intr-un loc se imbolnavesc cu stomacul",avertiza medicul, in secolul trecut. Munca era metoda de mentinere in forma recomandata de specialist. Se credea ca cei care nu lucreaza multa vreme, isi pierd obiceiul de a lucra. "Oamenii care stau toata ziua la un loc se imbolnavesc, stomacul si inima lor nu lucreaza bine", se spunea in cartea de acum un secol. Boli provenite din mancaruri, boli specifice sezonului rece, boli provenite din curatenie sau boli molipsitoare. Acestea erau bolile despre care le vorbea medicul taranilor romani, secolul trecut. Ca sa se fereasca de raceli si alte bolile specifice sezonului rece, recomandarea medicului era "paza contra frigului si umezelii". "Bolile provenite din mancari si bauturi le preintampinam mancand si band regulat si cu masura, ferindu-ne de mancaruri stricate si de bauturi mai imbatatoare. Bolile provenite din necuratenie le prevenim daca ingrijim corpul, vesmintele, locuinta, satul. De bolile molipsitoare ne ferim, tinandu-ne departe de oamenii bolnavi sau casele infestate", se mai arata in cartea de la 1902.
Potrivit documentului scris de profesorul de igiena de la Facultatea de Medicina din Bucuresti, taranii romani mancau vara de trei ori pe zi, iar iarna, in anotimul in care consumau proviziile stranse peste vara si faceau economii, doar de doua ori. Numai copiii aveau patru sau chiar cinci mese pe z
Din cauza saraciei, taranii erau mai mult vegetarieni, decat carnivori, alimentatia bazandu-se mai mult de legume. In urma cu un secol, locuitorii de la sate respectau cu sfintenie zilele de post si astfel mesele cu carne se rezumau doar la patru zile de saptamana. Mamaliga era mancarea de baza a taranilor , consumata in orice combinatie. Painea sau lipia facuta din faina de grau era o mancare rezervata mai mult zilelor de sarbatoare. Tot atunci din faina se preparau colaci sau cozonaci. Stir, papadie, urzici, stevie, stir , loboda , ridichii, varza erau ierburile care completau, pe langa mamaliga hrana de zi cu zi a taranilor. Satenii mancau cartofi, fasole si mazare in zilele de post si se considera ca aceste legume sunt aproape la fel de hranitoare ca si carnea. „Unele mancaruri de post sunt aproape tot atat de hranitoare ca si carnea pestele, laptele, branza, anume fasolea, mazarea, lintea bobul, daca sunt gatite, batute sau sleite", observa medicul in carte publicata in 1901.
"Ne putem prelungi viata prin traiul cumpatat si regulat" ii sfatuia doctorul I. Felix pe taranii romani in cartea "Povete despre starea sanatatii", carte aparuta in 1902. In viziunea medicului traiul cumpatat era asociat cu o viata activa, nicidecum cu una de dominata de sedentarism. Se credea ca omul sanatos isi pierde lesne sanatatea prin trandavie. "Prin munca creste puterea corpului, cu cat omul lucreaza mai regulat, cu atat devine mai voinic, de vreme ce nelucrarea slabeste corpul. Nelucrarea vatama pe langa corp si sufletul" , se mai spunea in cartea scrisa in 1902. Taranii erau invatati ca trandavia duce vicii si erau indemnati la munca pentru a se mentine in forma. "Nu trebuie sa ne pierdem timpul cu nelucrarea si la zilele hotarate de Dumnezeu pentru slujba sfanta in biserica si pentru odihna corpului sa nu adaugam si alte sarbatori care nu sunt poruncite de legea crestineasca" , mai spunea doctorul I. Felix. In urma cu un secol, medicul ii sfatuia pe romani sa nu doarma mult pentru ca "somnul prelungit ne slabeste in loc a ne intari". Copiilor li se recomandau 9 sau 10 ore de somn, iar barbatilor in putere care munceau la camp, 7 sau 8 ore. Taranul erau invatat sa se hraneasca potrivit cu munca pe care o face. "Mamaliga singura cu buruieni cu verdeturi nu da putere, nu face pe muncitor destoinic pentru lucrari obositoare, ci numai mancarurile mai hranitoare; carne, peste, oua, lapte, branzeturi, fasole, mazare, linte", mai spunea medicul I. Felix Lenea, periculoasa pentru sanatate "Oamenii care stau toata ziua intr-un loc se imbolnavesc cu stomacul",avertiza medicul, in secolul trecut. Munca era metoda de mentinere in forma recomandata de specialist. Se credea ca cei care nu lucreaza multa vreme, isi pierd obiceiul de a lucra. "Oamenii care stau toata ziua la un loc se imbolnavesc, stomacul si inima lor nu lucreaza bine", se spunea in cartea de acum un secol. Boli provenite din mancaruri, boli specifice sezonului rece, boli provenite din curatenie sau boli molipsitoare. Acestea erau bolile despre care le vorbea medicul taranilor romani, secolul trecut. Ca sa se fereasca de raceli si alte bolile specifice sezonului rece, recomandarea medicului era "paza contra frigului si umezelii". "Bolile provenite din mancari si bauturi le preintampinam mancand si band regulat si cu masura, ferindu-ne de mancaruri stricate si de bauturi mai imbatatoare. Bolile provenite din necuratenie le prevenim daca ingrijim corpul, vesmintele, locuinta, satul. De bolile molipsitoare ne ferim, tinandu-ne departe de oamenii bolnavi sau casele infestate", se mai arata in cartea de la 1902.
Potrivit documentului scris de profesorul de igiena de la Facultatea de Medicina din Bucuresti, taranii romani mancau vara de trei ori pe zi, iar iarna, in anotimul in care consumau proviziile stranse peste vara si faceau economii, doar de doua ori. Numai copiii aveau patru sau chiar cinci mese pe z
Din cauza saraciei, taranii erau mai mult vegetarieni, decat carnivori, alimentatia bazandu-se mai mult de legume. In urma cu un secol, locuitorii de la sate respectau cu sfintenie zilele de post si astfel mesele cu carne se rezumau doar la patru zile de saptamana. Mamaliga era mancarea de baza a taranilor , consumata in orice combinatie. Painea sau lipia facuta din faina de grau era o mancare rezervata mai mult zilelor de sarbatoare. Tot atunci din faina se preparau colaci sau cozonaci. Stir, papadie, urzici, stevie, stir , loboda , ridichii, varza erau ierburile care completau, pe langa mamaliga hrana de zi cu zi a taranilor. Satenii mancau cartofi, fasole si mazare in zilele de post si se considera ca aceste legume sunt aproape la fel de hranitoare ca si carnea. „Unele mancaruri de post sunt aproape tot atat de hranitoare ca si carnea pestele, laptele, branza, anume fasolea, mazarea, lintea bobul, daca sunt gatite, batute sau sleite", observa medicul in carte publicata in 1901.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.