Ce se intampla inainte de operatia de bypass coronarian?
Se efectueaza teste de pregatire pentru operatia de bypass, incluzand teste de sange, ECG, spirometrie, radiografie toracica, ecografie de trunchiuri supra-aortice (carotide, subclavii) ecocardiografie, coronarografie si alte teste specifice fiecarui pacient pentru evaluarea riscului operator.
Medicul va oferi instructiuni specifice pentru a pregati pacientul pentru operatie. Vor fi instructiuni despre cat si cand sa manance si sa bea, ce medicamente sa ia si ce activitati sa intrerupa (cum ar fi fumatul).
Ce se intampla in timpul operatiei?
Operatia de bypass coronarian necesita o echipa de experti. Un chirurg cardiovascular va efectua operatia cu ajutorul unui anestezist, perfuzionist (specialist in folosirea aparatului de cord-pulmon artificial), alti chirurgi si asistente.
Bypass-ul coronarian cu pompa dureaza de obicei intre 3 si 5 ore, in functie de numarul de artere care ar trebui sa fie operate. Exista mai multi pasi de urmat in timpul acestei interventii.
Anestezia este facuta pentru a adormi pacientul si pentru a nu simti durere. In timpul operatiei, anestezistul monitorizeaza bataile inimii, tensiunea arteriala, nivelul de oxigen din sange si respiratia. Un tub pentru respirat este introdus in plamani, prin laringe si trahee si este conectat la un ventilator.
Incizia se face pe mijlocul toracelui. Apoi sternul este taiat si cutia toracica este deschisa pentru ca medicul chirurg sa poata ajunge la inima. Dupa deschiderea sternului urmatorul pas este recoltarea grefoanelor care vor fi folosite pentru realizarea bypass-urilor. Este vorba despre grefoane arteriale si grefoane venoase.
Grefoanele arteriale
Cand vorbim de grefoane arteriale ne referim la arterele mamare. Exista doua artere mamare - artera mamara interna stanga si artera mamara interna dreapta. Cu o singura artera se pot realiza mai multe bypassuri - se numesc bypasuri secventiale. Scopul nostru este de a fructifica la maxim aceste mamare si a realiza cat mai multe anastomoze cu acestea in detrimentul grefoanelor venoase.
Grefoanele venoase
Venele au un risc mai mare de a dezvolta placa de aterom si sa se obstrueze in timp. Vena safena – o vena lunga ce se gaseste pe fata interna a membrului inferior – este de obicei folosita.
Oprirea si repornirea inimii
Se folosesc medicamente pentru a opri inima, lucru care ii permite chirurgului sa opereze pe o inima care nu bate. Un aparat care se numeste cord-pulmon artificial mentine circulatia sangelui bogat in oxigen in interiorul corpului.
O artera sau o vena este recoltata dintr-o alta parte a corpului, cum ar fi pieptul sau piciorul si este pregatita pentru a fi folosita la bypass. In operatia in care se fac mai multe bypass-uri, se folosesc in mod obisnuit o combinatie de artere si vene sau de preferat numai artere mamare.
Pacientul este deconectat de la aparatul cord-pulmon si se introduc tuburi de drenaj in interiorul toracelui, pentru a colecta lichidul ce se va forma dupa inchiderea toracelui.
Chirurgul va folosi fire de sutura care vor ramane permanent in corpul pacientului pentru a inchide cutia toracica si capse sau fire mai subtiri pentru suturile la piele. Tubul de intubatie va fi indepartat cand pacientul este capabil sa respire singur.
Ce se intampla dupa operatia de bypass?
Dupa operatie, pacientul va petrece una sau doua zile in sectia de terapie intensiva. Vor fi monitorizate continuu pulsul si tensiunea arteriala in tot acest timp. De obicei se administreaza medicatie intravenoasa pentru a regla circulatia sangelui si tensiunea arteriala. Apoi pacientul va fi mutat intr-o alta sectie a spitalului pentru 3-5 zile inainte de a fi externat.
Aflati mai multe despre coronarografie (angiografia coronariana), investigatia invaziva pentru depistarea si evaluarea arterelor coronare pe www.coronarografie.ro