Din aceeasi categorie
|
CUM SE DESENEAZA O INIMA in 3 D 700 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Eugenio Zampighi - Pictor italian 1.378 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Jocul caiutilor la Draguseni, jud. Botosani 2011-2012 1.620 vizite - 0 comentarii adaugat de mariab |
||||||||||||||||||
|
Mona Lisa" -Leonardo da Vinci 594 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Doamna cu hermina-Leonardo da Vinci 516 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Manastirea Studenica - Serbia Valea Regilor 1.379 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Tommaso di Ser Giovanni di Simone Cassai numit Masaccio 498 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Gian Lorenzo Bernini 197 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
O colectie de 284 de picturi -William Etty: 102 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Casa de portelan Tianjin-CHINA 640 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Arta
Rochia alba de mireasa
| Adaugat de Cozana | 22.01.2018 |  Adauga
la favorite |
953 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteCum a fost influentata de DEFECTELE REGILOR si a ajuns un FENOMEN MONDIAL
Astfel, moda gulerelor inatle, gen "Maria Stuart" a fost lansata de sotia regelui Frantei., Filip al III-lea ( 1270- 1285), care avea gatul deosebit de lung. Pentru a-ia scunde regelui francez, Henric al II-lea ( 1547- 1559) gusa, croitorii de la Curte au creat moda gulerelor ample, din dantela. Peruca, folosita inca din antichitate, a fost relansata in Evul Mediu de regele francez Ludovic al XIV- lea (1643-1715), pentru a-si acoperi nodulii pe care-i acvea pe cap.
Celebra dansatoare Cleo de Merode, pentru a-si ascunde lipsa pavilionului urechii stangi, a lansat moda coafurilor cu parul lins, acoperind urechile, iar fiicele lui Ludovic al XI-lea, rege al Frantei intre 1461-1483, au pus in circulatie rochiile lungi cu trena, pentru a nu li se vedea picioarele foarte groase.
Caterina de Medici (1519-1589), fiica lui Lorenzo II de Medici si sotia lui Henric al II-lea, regele Frantei, care s-a nascut cu o deviere a umerilor, a lansat moda manecilor bufante, iar o infanta a regelui Spaniei, pentru a-si ascunde soldurile mari, a introdus moda " panieurilor", adica a juponului cu balene, care sustine fusta infoiata in solduri. Sotia regelui francez Ludovic al XIII-lea, Ana de Austria (1601-1666), a introdus moda manecilor scurte pentru a i se putea admira bratele deosebit de frumoase.
Favorita regelui Ludovic al XIV-lea, ducesa Louise de la Valliere, a introdus lavaliera, o cravata lata, innodata in forma de funda. Moda mansetelor la pantaloni a fost lansata, fara sa vrea, de catre lordul Eden, om politic conservator englez ( 1897- 1977), cunoscut drept un arbitru al elegantei, care, intro zi, paricipand la o cursa de cai, pentru ca a inceput sa ploua, printr-un gest reflex, si-a indoit partea de jos a pantalonilor, intrand astfel in istoria modei.
Si pentru ca am vorbit de pantaloni, sa mai amintim ca dunga acestui obiect vestimentar a fost "inventata" de printul Galles, care tinandu-i intro valiza acestia si-au format o dunga. Fiind chemat la o receptie, printul a imbracat pantalonii asa cum erau, iar cei care l-au vazut, au crezut ca e o noua moda si au cautat s-o imite. Costumul, adica haina si pantalonii de aceeasi culoare, a fost lansat de viitorul rege al Angilei, Eduard al VII-lea ( 1901-1910), care a aparut in public, in1885, imbracat din cap pana in picioare intr-un costum din stofa de culoare sobra.
Legat de costum, sa amintim un mic amanunt intalnit la haina, si anume nasturii care impodobesc manecile acestui obiect vestimentar. Istoria consemneaza faptul ca Frederic al II-lea, rege al Prusiei ( 1740-1786), a facut soldatilor sai uniforme noi, cu mansete albe, dar dupa o vreme a observat ca acestea se innegreau, petru ca grenadierii se stergeau la gura cu dosul manecii. Pentru a-i dezobisnui pe soldati de acest obicei prost, regele a poruncit sa li se coasa in acest loc al mundirului nasturi cu varfuri ascutite, moda care a prins, si de atunci pana in ziua de azi purtam la manecile hainelor trei nasturi, fara sa stim insa de ce.
Rochia alba de mireasa a fost lansata de Anne de Bretagne, care a imbrcat-o cu prilejul cacatoriei sale cu regel Ludovic al XII-lea ( 1495- 1515) si tot ea a impus negrul drept culoare de doliu, imbracand o rochie cernita, la moartea sotului ei.
Spenterul, un fel de haina scurta, ca o vesta, purtat de tarani, isi trage numele de la lordul Spencer, care, in timp ce se incalzea in fata caminului, s-a apropiat prea mult de foc si si-a ars coada redingotei. Acest incident a lansat o moda care a fost folosita ulterior de ambele sexe. Pentru femei, spenterul a fost in voga in anii 1790-1830, deoarece finetea excesiva a tesaturilor si insuficienta lenjeriei de corp impunea un vesmant de exterior mai calduros.
Macferlanul, un fel de pardesiu fara maneci, cu doua deschizaturi laterale, prin care se pot scoate bratele, si cu o pelerina scurta pe umeri, isi trage numele de la cel care l-a impus prima oara, exploratorul englez Mac Farlane, asa cum raglanul, pastrat in vestimentatie pana nu de mult, isi are originea onomastica in pardesiul larg purtat de lordul Raglan, comandantul armatei engleze, care a luptat impotriva Rusiei, in timpul razboilui din Crimeea, in anii 1853-1856. Ciorapii au aparut din antichitate, fiind folositi de faraonii egipteni. Erau confectionati din bucati de panza care infasurau piciorul epentru a-l apara.
Abia in secolul al XVI-lea, in Spania, s-au purtat pentru prima oara ciorapii ca piesa de vestimentatie distincta, detasati de incaltaminte si de pantaloni. Primii ciorapi impletiti din lana rasucita au aparut la Londra, la inceputul anului 1565, iar primul francez care a purtat astfel de ciorapi a fosr regele Henric al II-lea ( 1547- 1559), cu prilejul casatoriei fiicei sale cu ducele de Savoia. Celebra Marchiza de Pompadour a purtat ciorapi impletiti din fir de aur, in timp ce doamnele din inalta societate au inceput sa se faleasca cu ciorapi confectionati din ... fire de paianjen, realizati prin lipirea firelor direct pe picior.
Moda ciorapilor de matase a fost impusa in Europa apuseana de Elisabeta I a Angliei (1558-16030), care a primit, drept cadou, cu prilejul sarbatorilor de Anul Nou, o asemenea pereche, de culoare neagra. Pentru suverana, care pana atunci purtase ciorapi impletiti din bumbac, cadoul era extrem de valoros, ciorapii de matase fiind foarte rari in acea vreme. Reginei i-au placut foarte mult, astfel ca, pana la sfarsitul vietii, a purtat numai ciorapi de matase, adusi cu mare cheltuiala din Italia.
Daca din antichitate pana in secolul al XVIII-lea, batista a avut diferite forme, cea care a impus moda batistelor patrate a fost regina Frantei, Maria Antoaneta (1755-1793), care s-a gandit ca forma patrata este mai comoda si mai usor de folosit, iar regele Ludovic al XVI-lea, dorind sa-i faca pe plac sotiei sale, a dat un ordin care stabilea ca de atunci inainte, in regatul francez, sa se confectioneze doar batiste a caror lungime sa fie egala cu latimea.
Astfel, moda gulerelor inatle, gen "Maria Stuart" a fost lansata de sotia regelui Frantei., Filip al III-lea ( 1270- 1285), care avea gatul deosebit de lung. Pentru a-ia scunde regelui francez, Henric al II-lea ( 1547- 1559) gusa, croitorii de la Curte au creat moda gulerelor ample, din dantela. Peruca, folosita inca din antichitate, a fost relansata in Evul Mediu de regele francez Ludovic al XIV- lea (1643-1715), pentru a-si acoperi nodulii pe care-i acvea pe cap.
Celebra dansatoare Cleo de Merode, pentru a-si ascunde lipsa pavilionului urechii stangi, a lansat moda coafurilor cu parul lins, acoperind urechile, iar fiicele lui Ludovic al XI-lea, rege al Frantei intre 1461-1483, au pus in circulatie rochiile lungi cu trena, pentru a nu li se vedea picioarele foarte groase.
Caterina de Medici (1519-1589), fiica lui Lorenzo II de Medici si sotia lui Henric al II-lea, regele Frantei, care s-a nascut cu o deviere a umerilor, a lansat moda manecilor bufante, iar o infanta a regelui Spaniei, pentru a-si ascunde soldurile mari, a introdus moda " panieurilor", adica a juponului cu balene, care sustine fusta infoiata in solduri. Sotia regelui francez Ludovic al XIII-lea, Ana de Austria (1601-1666), a introdus moda manecilor scurte pentru a i se putea admira bratele deosebit de frumoase.
Favorita regelui Ludovic al XIV-lea, ducesa Louise de la Valliere, a introdus lavaliera, o cravata lata, innodata in forma de funda. Moda mansetelor la pantaloni a fost lansata, fara sa vrea, de catre lordul Eden, om politic conservator englez ( 1897- 1977), cunoscut drept un arbitru al elegantei, care, intro zi, paricipand la o cursa de cai, pentru ca a inceput sa ploua, printr-un gest reflex, si-a indoit partea de jos a pantalonilor, intrand astfel in istoria modei.
Si pentru ca am vorbit de pantaloni, sa mai amintim ca dunga acestui obiect vestimentar a fost "inventata" de printul Galles, care tinandu-i intro valiza acestia si-au format o dunga. Fiind chemat la o receptie, printul a imbracat pantalonii asa cum erau, iar cei care l-au vazut, au crezut ca e o noua moda si au cautat s-o imite. Costumul, adica haina si pantalonii de aceeasi culoare, a fost lansat de viitorul rege al Angilei, Eduard al VII-lea ( 1901-1910), care a aparut in public, in1885, imbracat din cap pana in picioare intr-un costum din stofa de culoare sobra.
Legat de costum, sa amintim un mic amanunt intalnit la haina, si anume nasturii care impodobesc manecile acestui obiect vestimentar. Istoria consemneaza faptul ca Frederic al II-lea, rege al Prusiei ( 1740-1786), a facut soldatilor sai uniforme noi, cu mansete albe, dar dupa o vreme a observat ca acestea se innegreau, petru ca grenadierii se stergeau la gura cu dosul manecii. Pentru a-i dezobisnui pe soldati de acest obicei prost, regele a poruncit sa li se coasa in acest loc al mundirului nasturi cu varfuri ascutite, moda care a prins, si de atunci pana in ziua de azi purtam la manecile hainelor trei nasturi, fara sa stim insa de ce.
Rochia alba de mireasa a fost lansata de Anne de Bretagne, care a imbrcat-o cu prilejul cacatoriei sale cu regel Ludovic al XII-lea ( 1495- 1515) si tot ea a impus negrul drept culoare de doliu, imbracand o rochie cernita, la moartea sotului ei.
Spenterul, un fel de haina scurta, ca o vesta, purtat de tarani, isi trage numele de la lordul Spencer, care, in timp ce se incalzea in fata caminului, s-a apropiat prea mult de foc si si-a ars coada redingotei. Acest incident a lansat o moda care a fost folosita ulterior de ambele sexe. Pentru femei, spenterul a fost in voga in anii 1790-1830, deoarece finetea excesiva a tesaturilor si insuficienta lenjeriei de corp impunea un vesmant de exterior mai calduros.
Macferlanul, un fel de pardesiu fara maneci, cu doua deschizaturi laterale, prin care se pot scoate bratele, si cu o pelerina scurta pe umeri, isi trage numele de la cel care l-a impus prima oara, exploratorul englez Mac Farlane, asa cum raglanul, pastrat in vestimentatie pana nu de mult, isi are originea onomastica in pardesiul larg purtat de lordul Raglan, comandantul armatei engleze, care a luptat impotriva Rusiei, in timpul razboilui din Crimeea, in anii 1853-1856. Ciorapii au aparut din antichitate, fiind folositi de faraonii egipteni. Erau confectionati din bucati de panza care infasurau piciorul epentru a-l apara.
Abia in secolul al XVI-lea, in Spania, s-au purtat pentru prima oara ciorapii ca piesa de vestimentatie distincta, detasati de incaltaminte si de pantaloni. Primii ciorapi impletiti din lana rasucita au aparut la Londra, la inceputul anului 1565, iar primul francez care a purtat astfel de ciorapi a fosr regele Henric al II-lea ( 1547- 1559), cu prilejul casatoriei fiicei sale cu ducele de Savoia. Celebra Marchiza de Pompadour a purtat ciorapi impletiti din fir de aur, in timp ce doamnele din inalta societate au inceput sa se faleasca cu ciorapi confectionati din ... fire de paianjen, realizati prin lipirea firelor direct pe picior.
Moda ciorapilor de matase a fost impusa in Europa apuseana de Elisabeta I a Angliei (1558-16030), care a primit, drept cadou, cu prilejul sarbatorilor de Anul Nou, o asemenea pereche, de culoare neagra. Pentru suverana, care pana atunci purtase ciorapi impletiti din bumbac, cadoul era extrem de valoros, ciorapii de matase fiind foarte rari in acea vreme. Reginei i-au placut foarte mult, astfel ca, pana la sfarsitul vietii, a purtat numai ciorapi de matase, adusi cu mare cheltuiala din Italia.
Daca din antichitate pana in secolul al XVIII-lea, batista a avut diferite forme, cea care a impus moda batistelor patrate a fost regina Frantei, Maria Antoaneta (1755-1793), care s-a gandit ca forma patrata este mai comoda si mai usor de folosit, iar regele Ludovic al XVI-lea, dorind sa-i faca pe plac sotiei sale, a dat un ordin care stabilea ca de atunci inainte, in regatul francez, sa se confectioneze doar batiste a caror lungime sa fie egala cu latimea.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.