Din aceeasi categorie
|
Istoria Peninsulei Crimeea / Anii 1100 - 2016 1.012 vizite - 0 comentarii adaugat de babe |
||||||||||||||||||
|
Popoarele Bibliei - Fenicienii 1.402 vizite - 0 comentarii adaugat de micle |
||||||||||||||||||
|
Razboiul cainelui 989 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Civilizatii antice: Colchis, un regat amintit in mituri 677 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Istoria costumului de baie 1.438 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
1/2.Batalia de la Termopile - 430 i.e.n | Partea 1 3.314 vizite - 0 comentarii adaugat de ghidul |
||||||||||||||||||
|
2/2.Batalia de la Termopile - 430 i.e.n | Partea 2 2.586 vizite - 0 comentarii adaugat de ghidul |
||||||||||||||||||
|
Lectia de istorie 1 - Geto-Dacii - Stramosii nostri 480 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Famagusta - Orasul Fantoma din Cipru 1.450 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pe urmele Atenei antice / Documentar BBC 2015 1.588 vizite - 0 comentarii adaugat de zaharia |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cultura >> Istorie
Matematica la grecii antici
| Adaugat de zizi | 28.09.2011 |  Adauga
la favorite |
2.843 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteMatematica la grecii antici
Istoria matematicii nu are un inceput clar definit, insa aparitia acesteia este strans legata de evolutia omului. Este posibil ca oamenii sa-si fi dezvoltat anumite abilitati matematice inca inainte de aparitia scrierii. Cel mai vechi obiect care dovedeste existenta unei metode de calcul este osul din Ishango, descoperit de arheologul belgian Jean de Heinzelin de Braucourt in regiunea Ishango din Republica Democrata Congo, care dateaza din 20.000 inaintea erei noastre[1][2][3]. Dezvoltarea matematicii ca bagaj de cunostinte transmise de-a lungul generatiilor in primele ere ale civilizatiilor este legata strict de aplicatiile sale concrete: comertul, gestiunea recoltelor, masurarea suprafetelor, predictia evenimentelor astronomice, si, cateodata, de ritualurile religioase. Aceste nevoi au dus la impartirea matematicii in ramuri ce se ocupau cu studiul cantitatii, structurii si spatiului.
Din momentul in care omul a fost capabil sa foloseasca si sa inteleaga notiuni abstracte, dar si datorita dezvoltarii relatiilor interumane si intertribale si, nu in ultimul rand, a primelor sisteme de scris (insemnarile facute pe peretii pesterilor sub forma unor imagini care exprimau, atat trairi in taramul real, dar si in cel oniric si, din ce in ce mai mult, pe taramul ideilor), a aparut nevoia de „numar".
Numarul este una dintre cele mai simple notiuni abstracte; este abstracta deoarece un numar nu poate fi relevat de un obiect material; exista numai semne conventionale care il exprima. Relatiile comerciale s-au dezvoltat odata cu evolutia spiritului uman; in acelasi timp, numarul a inceput sa fie din ce in ce mai prezent in viata oamenilor si, in cele din urma, indispensabil unei existente umane asa cum am inceput s-o constientizam ca omenire in urma cu 5.000 de ani, de cand dateaza urmele primelor state care au aparut in lume.
De asemenea, au aparut operatiile: adunarea, scaderea, inmultirea si, in cele din urma, impartirea, care a pus probleme oamenilor invatati pana in timpul Renasterii, cand s-a dezvoltat metoda moderna de impartire, numita metoda sahului, deoarece a fost inspirata de unele miscari pe tabla de sah.
Unele din primele descoperiri matematice tin de extragerea radacinii patrate, a radacinii cubice, rezolvarea unor ecuatii polinomiale, trigonometrie, fractii, aritmetica numerelor naturale, etc. Acestea au aparut in cadrul civilizatiilor akkadiene, babyloniene, egiptene, chineze si civilizatiile de pe valea Indului.
In Grecia antica, matematica, influentata de lucrarile anterioare si de specificatiile filosofice, genereaza un grad mai mare de abstractizare. Notiunile de demonstratie si de axioma apar in aceasta perioada. Apar doua ramuri ale matematicii, aritmetica si geometria. In secolul al III-lea i.Hr., Elementele lui Euclid[4] rezuma si pun in ordine cunostintele matematice ale Greciei antice.
O pagina a tratatului de la Al-KhawarizmiCivilizatia islamica a permis conservarea mostenirii grecesti si reunirea ei cu descoperirile din China si India, mai ales in ceea ce priveste sistemele de numeratie. Domeniile trigonometriei (prin introducerea functiilor trigonometrice) si aritmeticii cunosc o dezvoltare deosebita. De asemenea, in aceasta perioada sunt inventate si combinatorica, analiza numerica si algebra liniara.
In timpul Renasterii, o parte din textele arabe sunt studiate si traduse in latina. Cercetarea matematica se concentreaza in Europa. Calculul algebric se dezvolta ca urmare a lucrarilor lui Francois Viete si Rene Descartes. Newton si Leibniz au inventat, independent, calculul infinitezimal.
David HilbertIn secolul al XVIII-lea si secolul al XIX-lea, matematica cunoaste o noua perioada de dezvoltare intensa, cu studiul sistematic al structurilor algebrice, incepand cu grupurile (Evariste Galois) si inelele (concept introdus de Richard Dedekind).
In secolul al XIX-lea, David Hilbert si Georg Cantor dezvolta o teorie axiomatica asupra cautarii fundamentelor matematice. Aceasta dezvoltare a axiomaticii va conduce in secolul al XX-lea la definirea intregii matematici cu ajutorul unui singur limbaj: logica matematica.
Secolul XX a fost martorul unei specializari a domeniilor matematicii, a nasterii si dezvoltarii a numeroase ramuri noi, cum ar fi: teorie spectrala, topologii algebrice sau geometrie algebrica. Informatica a avut un puternic impact asupra cercetarii. Pe de o parte, a facilitat comunicarea intre cercetatori si raspandirea descoperirilor, pe de alta, a oferit o unealta foarte puternica pentru testarea teoriilor.
Istoria matematicii nu are un inceput clar definit, insa aparitia acesteia este strans legata de evolutia omului. Este posibil ca oamenii sa-si fi dezvoltat anumite abilitati matematice inca inainte de aparitia scrierii. Cel mai vechi obiect care dovedeste existenta unei metode de calcul este osul din Ishango, descoperit de arheologul belgian Jean de Heinzelin de Braucourt in regiunea Ishango din Republica Democrata Congo, care dateaza din 20.000 inaintea erei noastre[1][2][3]. Dezvoltarea matematicii ca bagaj de cunostinte transmise de-a lungul generatiilor in primele ere ale civilizatiilor este legata strict de aplicatiile sale concrete: comertul, gestiunea recoltelor, masurarea suprafetelor, predictia evenimentelor astronomice, si, cateodata, de ritualurile religioase. Aceste nevoi au dus la impartirea matematicii in ramuri ce se ocupau cu studiul cantitatii, structurii si spatiului.
Din momentul in care omul a fost capabil sa foloseasca si sa inteleaga notiuni abstracte, dar si datorita dezvoltarii relatiilor interumane si intertribale si, nu in ultimul rand, a primelor sisteme de scris (insemnarile facute pe peretii pesterilor sub forma unor imagini care exprimau, atat trairi in taramul real, dar si in cel oniric si, din ce in ce mai mult, pe taramul ideilor), a aparut nevoia de „numar".
Numarul este una dintre cele mai simple notiuni abstracte; este abstracta deoarece un numar nu poate fi relevat de un obiect material; exista numai semne conventionale care il exprima. Relatiile comerciale s-au dezvoltat odata cu evolutia spiritului uman; in acelasi timp, numarul a inceput sa fie din ce in ce mai prezent in viata oamenilor si, in cele din urma, indispensabil unei existente umane asa cum am inceput s-o constientizam ca omenire in urma cu 5.000 de ani, de cand dateaza urmele primelor state care au aparut in lume.
De asemenea, au aparut operatiile: adunarea, scaderea, inmultirea si, in cele din urma, impartirea, care a pus probleme oamenilor invatati pana in timpul Renasterii, cand s-a dezvoltat metoda moderna de impartire, numita metoda sahului, deoarece a fost inspirata de unele miscari pe tabla de sah.
Unele din primele descoperiri matematice tin de extragerea radacinii patrate, a radacinii cubice, rezolvarea unor ecuatii polinomiale, trigonometrie, fractii, aritmetica numerelor naturale, etc. Acestea au aparut in cadrul civilizatiilor akkadiene, babyloniene, egiptene, chineze si civilizatiile de pe valea Indului.
In Grecia antica, matematica, influentata de lucrarile anterioare si de specificatiile filosofice, genereaza un grad mai mare de abstractizare. Notiunile de demonstratie si de axioma apar in aceasta perioada. Apar doua ramuri ale matematicii, aritmetica si geometria. In secolul al III-lea i.Hr., Elementele lui Euclid[4] rezuma si pun in ordine cunostintele matematice ale Greciei antice.
O pagina a tratatului de la Al-KhawarizmiCivilizatia islamica a permis conservarea mostenirii grecesti si reunirea ei cu descoperirile din China si India, mai ales in ceea ce priveste sistemele de numeratie. Domeniile trigonometriei (prin introducerea functiilor trigonometrice) si aritmeticii cunosc o dezvoltare deosebita. De asemenea, in aceasta perioada sunt inventate si combinatorica, analiza numerica si algebra liniara.
In timpul Renasterii, o parte din textele arabe sunt studiate si traduse in latina. Cercetarea matematica se concentreaza in Europa. Calculul algebric se dezvolta ca urmare a lucrarilor lui Francois Viete si Rene Descartes. Newton si Leibniz au inventat, independent, calculul infinitezimal.
David HilbertIn secolul al XVIII-lea si secolul al XIX-lea, matematica cunoaste o noua perioada de dezvoltare intensa, cu studiul sistematic al structurilor algebrice, incepand cu grupurile (Evariste Galois) si inelele (concept introdus de Richard Dedekind).
In secolul al XIX-lea, David Hilbert si Georg Cantor dezvolta o teorie axiomatica asupra cautarii fundamentelor matematice. Aceasta dezvoltare a axiomaticii va conduce in secolul al XX-lea la definirea intregii matematici cu ajutorul unui singur limbaj: logica matematica.
Secolul XX a fost martorul unei specializari a domeniilor matematicii, a nasterii si dezvoltarii a numeroase ramuri noi, cum ar fi: teorie spectrala, topologii algebrice sau geometrie algebrica. Informatica a avut un puternic impact asupra cercetarii. Pe de o parte, a facilitat comunicarea intre cercetatori si raspandirea descoperirilor, pe de alta, a oferit o unealta foarte puternica pentru testarea teoriilor.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.