Din aceeasi categorie
|
Enigmele culturii Lepenski Vir (II) 767 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cultura romana - sinteza a culturii europene. 276 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
TANGO - Un docu-drama despre evolutia hiphopului in Ro 416 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Puterea secreta a Bisericii Amish 401 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Blestemul tiganilor partea 1 454 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Judetul Galati 1.109 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Wild Carpathia 1 472 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
CUCUTENI - O cultura uimitoare 156 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
NICOLAE IORGA, ISTORIA CARE NU SE INVATA LA SCOALA 167 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Yoghinii Tibetului 205 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Enigmele culturii Lepenski Vir (I)
| Adaugat de Cozana | 12.07.2017 |  Adauga
la favorite |
617 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteLa Portile de Fier, pe malul sarbesc al Dunarii, in primavara anului 1940, cand a inceput dezghetul, mai multi busteni au cazut in apa, iar viitura dezlantuita i-a dus la vale. Un bustean a lovit cu putere malul si a scos la iveala fundatiile mai multor case care pareau facute din piatra. Localnicii, impresionati de cele vazute, au anuntat autoritatile. Vartejul razboiului, care se apropia necrutator, i-a facut pe oameni sa uite pentru o vreme de lumea care astepta sa fie readusa la lumina
Tartaria inaintea Sumerului
Doua decenii mai tarziu, in vremuri de pace, lumea arheologica a fost martora unei descoperiri senzationale. Era in 1961, iar stirea nu a venit, asa cum se intamplase pana atunci, din Egipt sau Mesopotamia, ci din Romania. Pe malul raului Mures, langa satul Tartaria, au fost gasite trei tablite de lut, pe care se puteau observa niste semne misterioase. Dupa doi ani, arheologul Nicolae Vlassa a publicat o lucrare in care afirma ca semnele de la Tartaria se aseamana cu scrierea sumeriana. Noutatea, care avea sa schimbe istoria scrisului, era ca tablitele de la Tartaria erau cu 2 000 de ani mai vechi decat cele din Sumer, locul aparitiei primei scrieri din lume.
Supozitia arheologului roman a fost contestata de sumerologul german Adam Falkenstein (1906-1966) si de arheologul M. S. Hood, insa a fost sustinuta, preluata si dezvoltata de oameni de stiinta din intreaga lume, printre care ii amintim pe: Marija Gimbutas (de la Universitatea Harvard si UCLA), Milton McChesney Winn (de la UCLA, Statele Unite ale Americii), Radivoje Pesic (1931-1993) si arheologul german de origine iugoslava Vladimir Milojicic (1918-1978).
Curajul lui Nicolae Vlassa i-a impulsionat si pe arheologii iugoslavi sa reconsidere teoria colegului lor Miloje Vasic, care, in 1908, descoperise la Vinca, langa Belgrad, obiecte de ceramica pe care se aflau semne identice cu cele de la Tartaria si pe care Vasic le considerase ca fiind litere ale unei scrieri necunoscute. La vremea respectiva, teoria a fost respinsa de lumea academica.
Revenind la tablitele de la Tartaria, trebuie spus ca, desi ideea unei scrieri mai vechi decat cea sumeriana nu a fost unanim acceptata, totusi, arheologul rus Boris Perlov si compatriotul sau, sumerologul A. G. Kifisin, au realizat descifrarea si traducerea textelor de pe tablite. Cu toate ca au lucrat separat, concluziile au fost asemanatoare. Scrise circular, textele trebuie citite, dupa cum sustin cercetatorii, in sensul invers acelor de ceasornic.
Folosind metoda comparativa, A. G. Kifisin a avut in vedere semnele de la Tartaria, pe cele de la Vinca, precum si pe cele descoperite intr-o grota de pe malul Niprului (Ucraina). Gasind similitudini in zone atat de indepartate geografic, sumerologul rus a emis ipoteza ca, pe teritoriul cuprins intre Dunare si Nipru, a existat o tara numita Arata. In opinia lui Kifisin, locuitorii acestei tari stiau sa prelucreze metalele, cunosteau si utilizau roata, aveau notiuni de astronomie, iar scrisul era folosit de majoritatea membrilor comunitatii. Civilizatia carpato-dunareana, este de parere sumerologul rus, a avut mare influenta in lumea antica, in special in Grecia Veche, Egipt, Sumer si China.
Tartaria inaintea Sumerului
Doua decenii mai tarziu, in vremuri de pace, lumea arheologica a fost martora unei descoperiri senzationale. Era in 1961, iar stirea nu a venit, asa cum se intamplase pana atunci, din Egipt sau Mesopotamia, ci din Romania. Pe malul raului Mures, langa satul Tartaria, au fost gasite trei tablite de lut, pe care se puteau observa niste semne misterioase. Dupa doi ani, arheologul Nicolae Vlassa a publicat o lucrare in care afirma ca semnele de la Tartaria se aseamana cu scrierea sumeriana. Noutatea, care avea sa schimbe istoria scrisului, era ca tablitele de la Tartaria erau cu 2 000 de ani mai vechi decat cele din Sumer, locul aparitiei primei scrieri din lume.
Supozitia arheologului roman a fost contestata de sumerologul german Adam Falkenstein (1906-1966) si de arheologul M. S. Hood, insa a fost sustinuta, preluata si dezvoltata de oameni de stiinta din intreaga lume, printre care ii amintim pe: Marija Gimbutas (de la Universitatea Harvard si UCLA), Milton McChesney Winn (de la UCLA, Statele Unite ale Americii), Radivoje Pesic (1931-1993) si arheologul german de origine iugoslava Vladimir Milojicic (1918-1978).
Curajul lui Nicolae Vlassa i-a impulsionat si pe arheologii iugoslavi sa reconsidere teoria colegului lor Miloje Vasic, care, in 1908, descoperise la Vinca, langa Belgrad, obiecte de ceramica pe care se aflau semne identice cu cele de la Tartaria si pe care Vasic le considerase ca fiind litere ale unei scrieri necunoscute. La vremea respectiva, teoria a fost respinsa de lumea academica.
Revenind la tablitele de la Tartaria, trebuie spus ca, desi ideea unei scrieri mai vechi decat cea sumeriana nu a fost unanim acceptata, totusi, arheologul rus Boris Perlov si compatriotul sau, sumerologul A. G. Kifisin, au realizat descifrarea si traducerea textelor de pe tablite. Cu toate ca au lucrat separat, concluziile au fost asemanatoare. Scrise circular, textele trebuie citite, dupa cum sustin cercetatorii, in sensul invers acelor de ceasornic.
Folosind metoda comparativa, A. G. Kifisin a avut in vedere semnele de la Tartaria, pe cele de la Vinca, precum si pe cele descoperite intr-o grota de pe malul Niprului (Ucraina). Gasind similitudini in zone atat de indepartate geografic, sumerologul rus a emis ipoteza ca, pe teritoriul cuprins intre Dunare si Nipru, a existat o tara numita Arata. In opinia lui Kifisin, locuitorii acestei tari stiau sa prelucreze metalele, cunosteau si utilizau roata, aveau notiuni de astronomie, iar scrisul era folosit de majoritatea membrilor comunitatii. Civilizatia carpato-dunareana, este de parere sumerologul rus, a avut mare influenta in lumea antica, in special in Grecia Veche, Egipt, Sumer si China.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.