A fost construita in anul 135 d.Hr. in memoria lui Tiberius Julius Celsus Polemaeanus, un popular consul roman din anul 92 si guvernator al Asiei din anul 115, chiar de catre fiul acestuia, Gaius Julius Aquila. Biblioteca si urias mormant al lui Celsus, monumentul a pastrat intre zidurile sale peste 12.000 de manuscrise de o valoare inestimabila. Este cu atat mai neobisnuit cu cat romanii nu isi ingropau mortii in biblioteci (nu o faceau nici macar intre zidurile oraselor), ceea ce nu face decat sa sublinieze inalta apreciere de care se bucura eruditul Celsus Polemaeanus. In acelasi timp, este dovada faptului ca romanii erau dornici sa isi extinda cultura in toate colturile imperiului, numai un astfel de argument putand explica ridicarea in Asia Mica a uneia dintre cele mai impunatoare biblioteci din toata istoria Romei. Reamenajata, fatada cladirii este un exemplu graitor al frumusetii arhitecturii publice romane. Imaginea aceleiasi fatade a fost imprimata pe una dintre fetele vechii bancnote de 20 de milioane de lire turcesti (intre 2001 - 2005), fiind apoi preluata pe bancnota noua de 20 de lire.