Osman Pazvantoglu a fost un soldat otoman, devenit un rebel impotriva stapanirii otomane, apoi guvernator al pasalei Vidin din 1799. In urma unor batalii isi pierde un ochi, de unde i se trage si numele popular de „Pazvante Chiorul“. In limba romana a ramas expresia „de pe vremea lui Pazvante Chiorul“, care indica ceva foarte vechi.
„Pazvante Chiorul" (1758 – 1807), pe numele sau real Osman Pazvantoglu, a fost un soldat otoman ce s-a razvratit impotriva stapanirii otomane, creand „statul" independent Vidin, al carui conducator a si devenit. El s-a nascut in Bosnia, loc de unde provenea bunicul sau. Pazvante Chiorul a inceput sa lucreze ca mercenar pentru Nicolae Mavrogheni, domnitor fanariot din Tara Romaneasca, insa in scurt timp il tradeaza si pe acesta, fiind salvat de la moarte insa de catre un revolutionar grec. Osman Pazvantoglu a strans o armata de mercenari si a pornit o rascoala impotriva sultanului Selim III. Acesta a reusit sa creeze un „stat" independent, care avea capitala la Vidin (Bulgaria). Teritoriul tarii conduse de Pazvante Chiorul era cuprins intre Dunare si Muntii Balcani, undeva de langa Belgrad si pana la Varna. In anul 1798, sultanul Selim III a trimis o armata numeroasa spre Vidin, in fruntea careia se afla Husein Kucuk. Acesta nu a reusit sa-l invinga pe Pazvante Chiorul, gasindu-l vinovat pentru infrangere pe domnitorul muntean Constantin Hangerli, care nu i-a venit in sprijin, motiv pentru care Hangerli a si fost ucis de turci. Anul urmator, Pazvante Chiorul este iertat de sultanul turc, care il numeste pasa de Vidin. „Dupa ce a condus o revolta impotriva Imperiului Otoman, Pazvante Chiorul si-a creat un stat independent la sud de Dunare. El a fost iertat de catre sultanul otoman, astfel ca incepand cu anul 1799, a organizat numeroase jafuri prin intreaga Tara Romaneasca, cu predilectie in zona Olteniei, pana cand ar fi fost omorat de catre haiducul Iancu Jianu", a explicat istoricul sucevean Ilie Gliga. Dupa ce este numit pasa, Pazvante Chiorul organizeaza mai multe jafuri in Tara Romaneasca. In anul 1800, soldatul otoman, insotit de armata sa de mercenari, au atacat orasul Craiova, dand foc la intreaga localitate. Din cele aproape 7.000 de case din Muntenia, doar undeva la 300 au scapat de flacari. Din cauza ca nu reusea sa-l opreasca pe Pazvante Chiorul, domnitorul Alexandru Moruzi a parasit tronul tarii. La inceputul anului 1802, in capitala Bucuresti a fost lansat un zvon conform caruia Pazvantoglu urma sa vina cu armata sa in oras. Pana si domnitorul Mihai Sutu a fugit din Bucuresti, lasand in urma sa o garnizoana neplatita, care a refuzat sa apere orasul. Bucurestiul a devenit prada infractorilor, orasul fiind salvat de catre trupele otomate. In urma acestui episod, domnitorul fanariot Mihai Sutu este alungat din Tara Romaneasca. Moartea lui Pazvante Chiorul Detaliile despre moartea lui Pazvante Chiorul nu sunt foarte clare. Exista doua variante, conform carora fie a fost otravit, fie a fost omorat de haiducul oltean Iancu Jianu. Una dintre ipoteze arata ca la inceputul anului 1807, Pazvantoglu a fost otravit de medicul din Vidin, care ar fi fost platit de sultanul otoman pentru a-l asasina pe Pazvante Chiorul. Cealalta ipoteaza scoate in evidenta faptul ca, in anul 1809, celebrul haiduc Iancu Jianu a organizat un atac la sud de Dunare, impotriva lui Pazvante Chiorul, ocazie cu care acesta din urma a fost omorat. Atacul lui Jianu a fost ca un raspuns impotriva jafurilor date de mercenarii lui Pazvantoglu in zona Craiovei. Porecla de Pazvante Chiorul provine de la faptul ca Pazvantoglu si-a pierdut un ochi in urma unei batalii. In limba romana a ramas expersia „de pe vremea lui Pazvante Chiorul", care indica ceva foarte vechi.