Radiofonia romaneasca a debutat in 1908 prin instalarea unui post de radiotelegrafie la Constanta, apartinand Serviciului Maritim Roman.
In anul urmator marina militara a instalat trei posturi la Calarasi, Giurgiu si Cernavoda. In 1912, din pricina intreruperii totale a legaturilor telefonice si telegrafice prin fir, Romania a fost in pericol de a nu comunica cu aliatii sai.
Cu concursul inginerului Vintila Bratianu, inginerul Emil Giurgea a reusit sa instaleze in Parcul Carol I un post de emisie-receptie de 12 kW. De energia electrica necesara s-a ocupat inginerul Dimitrie Leonida. Pana in 1928, in Romania fusesera instalate numeroase posturi de radiocomunicatii.
In 1921, dintr-o initiativa guvernamentala, s-a infiintat o retea de posturi radiotelegrafice care acoperea teritoriul tarii.
Intre 1925 - 1928, un grup de radioamatori al carui initiator a fost Dragomir Hurmuzescu (1865 - 1954) au militat pentru infiintarea postului national de radiodifuziune. Profesorul Hurmuzescu a creat, la sfarsitul anului 1924, Asociatia Prietenii Radiofoniei, in cadrul Institutului Electrotehnic, infiintat tot de el.
Din initiativa acestui grup s-a deschis in 1920 un curs de radiocomunicatii la Universitatea Bucuresti. In anul 1925 s-au inregistrat progrese importante in domeniul telefoniei, telegrafiei fara fir si radiofoniei.
La 19 noiembrie 1925, ora 15, in cadrul expozitiei Luna Bucurestilor, a fost efectuata prima emisiune in limba romana cu un post de tip Levy de 50 de wati, efectuata de inginerul C. Cottescu, cu un program de divertisment.
In 1927, profesorul Dragomir Hurmuzescu emitea de doua ori pe saptamana, pe lungimea de unda de 350 de metri, emisiuni pentru 2000 de abonati.
Societatea de Difuziune Radiotelefonica din Romania[modificare | modificare sursa]
Constituirea Societatii
La sfarsitul anului 1927, se pun bazele legale ale constituirii primei societati nationale de radio din Romania, cu capital majoritar de stat, Consiliul de Ministri declarand constituita Societatea de Difuziune Radiotelefonica din Romania (art.2 din Jurnalul nr. 2915/22 decembrie 1927 al Consiliului de Ministri). Prima Adunare generala a Societatii de Difuziune Radiotelefonica are loc la 17 ianuarie 1928. Societatea va fi inregistrata oficial la tribunal in martie 1928.
La 7 aprilie 1928, Societatea de Difuziune Radiotelefonica din Romania comanda la firma Marconi's Wirelles Telegraph Company Ltd. din Londra un post de emisie cu o putere de 12 kW si cumpara imobilul din Str. General Berthelot nr. 60, unde isi instaleaza sediul central, si un teren de 10 ha situat in comuna Baneasa, unde se instaleaza o antena puternica.
In aceste conditii a fost posibila prima emisiune a postului Radio Romania, joi, 1 noiembrie 1928, la ora 17, pe lungimea de unda de 401,6 metri, cu o putere de 0,15 kw. Emisiunea a fost deschisa de profesorul Hurmuzescu in calitate de presedinte al Consiliului de Administratie. A urmat un program muzical, stiri de presa, s-au recitat versuri, s-a transmis un buletin meteorologic, stiri sportive. In zilele urmatoare, emisiuni similare au fost transmise intre orele 17.00 - 19.00 si 20.30 - 24.00, programul imbogatindu-se cu noi rubrici.
In dezvoltarea Radiodifuziunii Romane trebuie mentionata si contributia adusa de inginerul Gheorghe Cartianu (1907-1982), angajat al Societatii de Radiodifuziune, Studioul Bucuresti si la statia de emisie Otopeni (1933 - 1934), profesor la Institutul Politehnic Bucuresti, membru corespondent al Academiei Romane. El a participat la realizarea primelor studiouri de radiodifuziune din Bucuresti, a statiei Bod, a efectuat emisiuni experimentale si a contribuit la realizarea primelor radiorelee romanesti precum si a statiei de emisie Tancabesti (1949).
MENIU0:00
Stroe si Vasilache - „Alo, alo, aici e Radio"
La inceput, la Radio Bucuresti lucrau 17 persoane. Printre ele: inginerul Emil Petrascu - Director Tehnic, Domnica Paun Ghitescu - Sefa Secretariatului General, Margareta Marinescu - prima crainica, Radu Vasilescu - crainic sportiv.
Pentru ca publicul sa aiba acces la acest nou mijloc de comunicare, se propune in acea perioada scaderea taxelor la importul de aparate de radio. Programele se dezvolta considerabil si datorita instalarii unui nou emitator de 12 KW la Baneasa. In ciuda dificultatilor tehnice, numarul orelor de emisie creste in fiecare an: de la 305 in 1928, la 2200 in 1929, 2264 in 1931; 2936 in 1932 ; 3250 in 1933; 3517 in 1934.
Activitatea radiofonica a Societatii
In ziua de joi, 1 noiembrie 1928, la ora 17, se difuzeaza oficial prima emisiune a postului Radio Romania.
Pe 12 ianuarie 1929 se difuzeaza prima emisiune pentru cei mici, Ora copiilor, apoi pe 23 ianuarie se transmite prima piesa de teatru - poemul liric O toamna, de Alfred Mosoiu. La 14 aprilie se difuzeaza in direct, de la Opera Romana, „Aida" de Giuseppe Verdi. In februarie 1929 se difuzeaza primele cursuri radiofonice de limba germana si franceza. In 1930 apare Universitatea Radio, emisiune ce transmite conferinte tinute de personalitati ale intelectualitatii romanesti, din perioada interbelica. Tot in acest an apar emisiunile Ora satenilor si Ora scolarilor. Este transmis pentru prima oara un miting aviatic.
In 1930 se construiesc primele studiouri adecvate sau sali de auditie, cum se chemau in acea perioada, in imobilul din strada General Berthelot, nr 60. Pe 21 martie 1930, are loc prima transmisie a unei opere din studio (Barbierul din Sevilla de Gioacchino Rossini). Pe 11 februarie 1932, se inaugureaza Studioul Mare, din strada General Berthelot.
Pe 20 octombrie 1932 apare Legea pentru crearea unui fond necesar dezvoltarii retelei nationale de relee. Aceasta ofera cadrul legal pentru dezvoltarea tehnica a retelei nationale de radiorelee. 1932 este si anul cand se difuzeaza primele emisiuni in limbi straine (franceza si germana), care pot fi considerate precursoarele postului Radio Romania International: niste "miniaturi de emisiuni vorbite", cu referire la specificul romanesc, difuzate pe frecventa Radio Romania. Pe 11 iunie 1933 are loc prima transmisie a unui meci de fotbal international: Romania - Iugoslavia.
Dupa doi ani de teste, la 1 ianuarie 1936 este pus in functiune emitatorul de la Bod pe frecventa de 160 kHz UL, cu o putere de 150 KW.
Societatea Romana de Radiodifuziune[modificare | modificare sursa]
Pe 4 aprilie 1936, Societatea de Difuziune Radiotelefonica devine Societatea Romana de Radiodifuziune.
In 1937, Societatea se doteaza cu o organigrama: un Consiliu de Administratie, care fixa principiile de organizare si conducere; un Comitet de directie, care controla activitatea Societatii; o Directie Generala, care includea Directorii adjuncti si Secretariatul general (arhiva si registratura); o Directie a programelor vorbite si muzicale; o Directie tehnica; Directia contencios; Directia administrativa; Directia comerciala. Exista un Presedinte si un Director general numit de Consiliul de Administratie. Pe 31 decembrie Societatea Romana de Radiodifuziune va trece in subordinea directa a Presedintiei Consiliului de Ministri.
Pe 20 februarie 1938 se lanseaza la radio Maria Tanase. Tot din 1937 incepe sa emita, experimental, postul de radio international, pe unde scurte, lungimea de unda de 32,5 m, cu o putere de emisie de 300 W.
Pe 28 august 1938, un decret promulgat de regele Carol al II-lea prevede ca toate institutiile publice, cu caracter propagandistic, sa treaca sub directa supraveghere a Subsecretariatului de Stat al Presei si Propagandei. Decretul viza, desigur, si Societatea Romana de Radiodifuziune. Titularul Subsecretariatului de Stat avea dreptul sa-i inlocuiasca pe cei doi administratori ai Consiliului de Administratie. In competenta Consiliului, ramanea, astfel, doar gestiunea financiara a societatii. In pofida perioadei dictaturii, radioul isi continua misiunea. In programul din anul 1938, partea vorbita detinea un procent de 22,37 %, iar muzica 52,32 %.
Emisiunile experimentale ale primului studio regional, Radio Basarabia, au inceput la Chisinau in primele zile din iunie 1939. Emitatorul de 20 kw. instalat de firma Marconi la Chisinau a devenit cel mai bun din Romania datorita antenei moderne anti-fading care reduce radiatia si favorizeaza propagarea undelor ce calatoresc aproape de suprafata solului.[1] Radio Basarabia, condus initial de Gheorghe Neamu, cu un program propriu de emisiuni in limba romana si in limba rusa se inaugureaza oficial pe 8 octombrie 1939.[2]
Numarul abonatilor creste de la 274 314 in 1938, la 319 408 in 1939. Pe 12 februarie 1939 se lanseaza o emisiune romaneasca pentru America, ca mijloc de propaganda pentru participarea Romaniei la Expozitia Universala de la New York. In program: Poema romana de George Enescu, o melodie populara in interpretarea Mariei Tanase, orchestra lui Grigoras Dinicu interpretand o hora caracteristica, arii populare romanesti, cu concursul Valentinei Cretoiu Tassian si a lui G. Folescu.
Pe 2 noiembrie 1941 se deschide o alta statie regionala Radio Moldova la Iasi. Tot in 1941 se infiinteaza si Corul Radio. Numarul de abonati la 31 decembrie 1942 era de 283.909. Apar emisiuni noi: Ora ostaseasca germano-romana; Ora ostaseasca italo-romana; Orase romanesti; Transilvanenii si cultura romana etc.
Anul 1943 marcheaza cresterea importantei emitatoarelor din teritoriu: se instaleaza noi emitatoare purtand fiecare cate un nume - Moldovita, Dobrogea, Arges, Gloria, Piatra, Carpati, Bucegi, Olt. Acestea isi dovedesc din plin utilitatea in august 1944, cand, pentru cateva zile, posturile mari de la Baneasa si Bod nu mai pot emite.
In conditii de razboi, desi evacuarea si dispersarea componentelor Societatii de Radiodifuziune s-a produs incepand cu 22 aprilie 1944, difuzarea programelor a fost asigurata fara intrerupere, chiar si in momentele grele din august 1944. Pe 23 august 1944 se difuzeaza mesajul regelui catre tara si proclamatia guvernului. Pe 24 august sediul Societatii Romane de Radiodifuziune este distrus de un bombardament german. Numarul de abonati la 31 decembrie 1944 scade la 96.759
Evenimentele politice care se succed cu repeziciune la finele razboiului afecteaza structurile si activitatea institutiei. Se fac schimbari politice majore. Noul Regulament de organizare si functionare al Societatii Romane de Radiodifuziune mentioneaza existenta unei subdirectii generale de programe, cu o directie politica, una culturala si alta muzicala. Deosebirea fata de Regulamentul anterior este politizarea. Coordonata politica devine determinanta pentru toate emisiunile. Pe 11 iunie 1948 se produce nationalizarea Societatii Romane de Radiodifuziune.
Ore de emisie: 4.333 in 1945; 4.200 in 1946; 4.399 in 1947; 5.975 in 1948; 9.012 in 1950. De acum tendinta este crescatoare. Abonati: 139.104 in 1945; 181.210 in 1946; 1.326.406 in 1956; 1.920.157 in 1965
In 1949, la Tancabesti, este pus in functiune un emitator de unde medii, pe frecventa de 854 kHz, cu o putere de 150 kilowati. Pe 10 noiembrie 1951 apare primul numar din Revista de Programe a Radiodifuziunii.
Pe 27 noiembrie 1952 se da in folosinta actuala cladire a Radioului, constructie inceputa in 1949 dupa planurile vechi ale SRR (din timpul administratiei lui Vasile Ionescu). Arhitecti: Tiberiu Ricci, Mihai Ricci, Leon Garcia, Jean Beral.
In 1954 Societatea de Radiodifuziune emitea deja pe doua programe.
In acest an incep sa apara, treptat, studiourile regionale, odata cu dezvoltarea emitatoarelor pe unde medii in teritoriu: pe 15 martie se inaugureaza Radio Cluj, pe 6 iunie Radio Craiova, in anul urmator, pe 5 mai 1955 Radio Timisoara iar pe 10 decembrie 1956 se redeschide Radio Iasi. In fine pe 2 martie 1958 apare si Radio Targu-Mures.