La jumatatea secolului al III-lea i.e.n., parisii, un trib galic, au colonizat insula de pe Sena, Ile de la Cite, si au intemeiat asezarea Lutuhezi, numita ulterior Lutetia Parisiorum. In anul 52 i.e.n., aceasta asezare fortificata a fost cucerita de romani. Desi in secolul I e.n. au fost construite pe malul stang al Senei bai termale, un forum si un amfiteatru, Lutetia a ramas un oras destul de neinsemnat in Galia romana. Invazia merovingienilor in anul 486 e.n. a pus capat stapanirii romane.
Sub domnia lui Clovis I, Parisul a devenit capitala Frantei in anul 508 e.n. Sub domnia dinastiei carolingiene, orasul a fost atacat in repetate randuri de normanzi si a coborat temporar la statutul de resedinta a unor conti. La sfarsitul secolului al X-lea, capetienii au stabilit capitala Frantei la Paris. Filip al II-lea, denumit si Filip August (1180-1223) a cerut ca orasul, care avea aproximativ 100.000 de locuitori, sa fie fortificat, si astfel Parisul a devenit resedinta oficiala a regilor Frantei.
In 1301, un palat regal a fost construit pe Ile de la Cite. Zidul de pe malul stang al Senei a fost reconstruit sub domnia lui Carol al V-lea, pentru a apara mai bine orasul impotriva englezilor, iar in 1370 el a cerut ca un alt zid sa fie construit pe malul drept al Senei. Pe locul acesta se intind astazi marile bulevarde ale Parisului. Incepand din secolul al XVII-lea, familia regala s-a mutat la Versailles, insa datorita rolului sau jucat in economie, Parisul a ramas cel mai important oras al tarii.
Paris a fost nevoit sa supravietuiasca unui numar de catastrofe inainte de a deveni o metropola internationala. In perioada 1420 - 1436, in timpul Razboiului de o suta de ani, orasul a fost sub ocupatie britanica. In timpul razboaielor hughenote, care au inceput in 1562, dupa masacrul de la Vassy, Parisul a ramas un bastion al catolicismului.
Pe 14 august 1572 - de ziua Sf. Bartolomeu - mii de protestanti francezi au fost ucisi in Paris si in regiunile invecinate. Au existat insa si elemente pozitive: Ludovic al XIV-lea, care a domnit incepand din 1643, a introdus o serie de masuri de modernizare, intre care imbunatatirea rezervelor de apa si mai multe spitale administrate de stat. De asemenea, el a cerut ca zidurile vechiului oras sa fie daramate si in locul lor a construit marile bulevarde.
In 1789, Revolutia Franceza a inceput cu caderea Bastiliei. Poporul din Paris a deschis drumul catre abolirea monarhiei si proclamarea primei Republici franceze. Pentru aparare au fost ridicate noi fortificatii in perioada 1841-45. Cu 94 bastioane, 16 forturi si o lungime totala de 39 kilometri, acest nou zid a facut ca Parisul sa devina cel mai mare oras fortificat din lume.