Din aceeasi categorie
|
Bani & aventura in Evul Mediu 324 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
La 8 ani, Stefan Rares i-a lasat masca pe jurati 466 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Stefan cel Mare-numit in epoca sa Regele Daciei 235 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Stefan Sileanu 950 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Elizabeth Bathory 822 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Copiii spun lucruri trasnite! PART.1 364 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Dupa ea (Romania 2007) Drama 90 min 834 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ce limba VORBEA Stefan cel Mare 126 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Serghei Rahmaninov 1.088 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Stefan Iordache 1.950 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Stefan Zweig
| Adaugat de Cozana | 12.01.2016 |  Adauga
la favorite |
779 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteStefan Zweig s-a nascut in familia unui antreprenor evreu, Moritz Zweig (1845–1926), casatorit cu Ida Brettauer (1854–1938), care provenea dintr-o familie prospera evreiasca. Stefan Zweig a crescut impreuna cu fratele sau Albert intr-o cladire impozanta pe strada Schottenring din Viena. Familia Zweig nu era religioasa si Stefan Zweig avea mai tarziu sa scrie ca era evreu din intamplare (Juden aus Zufall).
In 1899 si-a luat bacalaureatul la Gymnasium Wasagasse. S-a inscris in continuare la Universitatea din Viena la filosofie, unde a evitat pe cat posibil frecventarea cursurilor, preferand sa scrie in foiletonul publicatiei Neue Freie Presse, unde era redactor Theodor Herzl. Dupa ce debutase cu poezii deja din 1897 in diverse reviste, in 1901 i-a aparut cartea de poezii Silberne Seiten si in 1904 prima nuvela, Die Liebe der Erika Ewald. In acelasi an din urma, a dobandit si titlul de doctor cu o dizertatie despre filosofia lui Hippolyte Taine, sub supravegherea profesorului Friedrich Jodl. Pe langa propriile scriei, Zweig a publicat traduceri din Verlaine, Baudelaire si in special Emile Verhaeren, lucrand simultan ca jurnalist.
Zweig a dus un stil de viata de mare burghez, calatorind mult, printre altele vizitand in 1910 India si in 1912 America. Aceste calatorii i-au prilejuit contacte cu multi scriitori si artisti, cu care a purtat lungi corespondete. Era un pasionat colectionar de autografe.
La inceputul Primului Razboi Mondial, Zweig nu a fost concentrat, intrucat a fost declarat inapt fizic. Dorind sa se angajeze intr-un fel, fara a incita la ura, a fost angajat gratie unui prieten in Arhiva militara (Kriegsarchiv). Pe parcursul razboiului i se intaresc convingerile pacifiste, sub influenta unor prietenii precum aceea cu Romain Rollande, mutandu-se la Zurich in Elvetia neutra, unde a fost corespondent pentru Neue Freie Presse si a scris articole neafiliate vreunui partid pentru ziarul budapestan de limba germana Pester Lloyd.
Zweig s-a mutat la Salzburg unde s-a casatorit cu prima sa sotie, Friderike von Winternitz, in ianuarie 1920. Ca intelectual angajat s-a manifestat vehement impotriva nationalismului si a revansismului. Publica Sternstunden der Menschheit in 1927, care este pana in prezent una dintre cele mai favorabil primite carti ale sale. In 1928 calatoreste in Uniunea Sovietica, unde la initiativa lui Maxim Gorki, cu care coresponda, ii fusesera traduse mai multe carti. In 1933 scrie libretul pentru opera Die schweigsame Frau a lui Richard Strauss.
In noaptea dintre 22 si 23 februarie 1942 si-a luat viata in Petropolis, cu o supradoza de Veronal (somnifer pe baza de barbital care in cantitate mare opreste metabolismul). Certificatul de deces stabileste drept timp al mortii 23 februarie 1942, ora 12:30 si drept cauza a mortii ingerarea de otrava – suicid. Sotia sa Lotte i-a urmat in moarte. Angajati ai casei au gasit pe cei doi in jurul ore 16:00 in pat: el era intins pe spate cu mainile stranse si sotia sa era lipita lateral de el. Despre hotararea de a-si lua viata, Stefan Zweig a scris in scrisoarea sa de adio ca fusese luata din libera vointa si cu simturile clare (aus freiem Willen und mit klaren Sinnen) nu a fost intampinata de toti cu intelegere, mai ales pentru ca existenta sa materiala era asigurata, altfel decat in cazul altor scriitori exilati. Distrugerea patriei sale spirituale Europa (geistigen Heimat Europa) si lipsa de perspective decursa din aceasta i-au cauzat insa o depresie pe care nu a putut-o depasi.
In 1899 si-a luat bacalaureatul la Gymnasium Wasagasse. S-a inscris in continuare la Universitatea din Viena la filosofie, unde a evitat pe cat posibil frecventarea cursurilor, preferand sa scrie in foiletonul publicatiei Neue Freie Presse, unde era redactor Theodor Herzl. Dupa ce debutase cu poezii deja din 1897 in diverse reviste, in 1901 i-a aparut cartea de poezii Silberne Seiten si in 1904 prima nuvela, Die Liebe der Erika Ewald. In acelasi an din urma, a dobandit si titlul de doctor cu o dizertatie despre filosofia lui Hippolyte Taine, sub supravegherea profesorului Friedrich Jodl. Pe langa propriile scriei, Zweig a publicat traduceri din Verlaine, Baudelaire si in special Emile Verhaeren, lucrand simultan ca jurnalist.
Zweig a dus un stil de viata de mare burghez, calatorind mult, printre altele vizitand in 1910 India si in 1912 America. Aceste calatorii i-au prilejuit contacte cu multi scriitori si artisti, cu care a purtat lungi corespondete. Era un pasionat colectionar de autografe.
La inceputul Primului Razboi Mondial, Zweig nu a fost concentrat, intrucat a fost declarat inapt fizic. Dorind sa se angajeze intr-un fel, fara a incita la ura, a fost angajat gratie unui prieten in Arhiva militara (Kriegsarchiv). Pe parcursul razboiului i se intaresc convingerile pacifiste, sub influenta unor prietenii precum aceea cu Romain Rollande, mutandu-se la Zurich in Elvetia neutra, unde a fost corespondent pentru Neue Freie Presse si a scris articole neafiliate vreunui partid pentru ziarul budapestan de limba germana Pester Lloyd.
Zweig s-a mutat la Salzburg unde s-a casatorit cu prima sa sotie, Friderike von Winternitz, in ianuarie 1920. Ca intelectual angajat s-a manifestat vehement impotriva nationalismului si a revansismului. Publica Sternstunden der Menschheit in 1927, care este pana in prezent una dintre cele mai favorabil primite carti ale sale. In 1928 calatoreste in Uniunea Sovietica, unde la initiativa lui Maxim Gorki, cu care coresponda, ii fusesera traduse mai multe carti. In 1933 scrie libretul pentru opera Die schweigsame Frau a lui Richard Strauss.
In noaptea dintre 22 si 23 februarie 1942 si-a luat viata in Petropolis, cu o supradoza de Veronal (somnifer pe baza de barbital care in cantitate mare opreste metabolismul). Certificatul de deces stabileste drept timp al mortii 23 februarie 1942, ora 12:30 si drept cauza a mortii ingerarea de otrava – suicid. Sotia sa Lotte i-a urmat in moarte. Angajati ai casei au gasit pe cei doi in jurul ore 16:00 in pat: el era intins pe spate cu mainile stranse si sotia sa era lipita lateral de el. Despre hotararea de a-si lua viata, Stefan Zweig a scris in scrisoarea sa de adio ca fusese luata din libera vointa si cu simturile clare (aus freiem Willen und mit klaren Sinnen) nu a fost intampinata de toti cu intelegere, mai ales pentru ca existenta sa materiala era asigurata, altfel decat in cazul altor scriitori exilati. Distrugerea patriei sale spirituale Europa (geistigen Heimat Europa) si lipsa de perspective decursa din aceasta i-au cauzat insa o depresie pe care nu a putut-o depasi.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.