Din aceeasi categorie

		Superstitii in noaptea de Sfantul Andrei 235 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana
		29 iunie Sf Petru si Pavel 269 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana
		Sfantul Andrei-30 noiembrie 785 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana
		Sfantul Dumitru, traditii si obiceiuri 540 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana
		Sfintii Apostoli Petru si Pavel 855 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana
		Andrei Plesu - Conferinta despre prostie 156 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana
		TRADITII SI OBICEIURI DE SFANTUL ANDREI 1 377 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana
		1 Viata Sf Dimitrie, Izvoratorul de Mir 298 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana
		Sfantul Nicolae, in traditia romaneasca 1.168 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana
		Valea plangerii | Valley of Sighs 357 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana

 

 

 

 

Sfantul Andrei

 

 

 

Sfantul Andrei este considerat ocrotitorul romanilor, dar a fost asociat si unei divinitati dacice, ce ar fi purtat numele de Santandrei. Ziua in care este celebrat, 30 noiembrie, a fost asociata de etnologi intrarii in Anul nou dacic. „Anul nou dacic cuprinde printre altele ideea mortii simbolice a divinitatii adorate, bocetul Andreiului, ospete nocturne (Noaptea Strigoilor sau pazitul usturoiului), excese de mancare, bautura si distractie, prepararea si consumarea alimentelor (turta lui Andrei) si bauturilor rituale, credinta ca se deschid mormintele si se intorc spiritele animalelor, ca vorbesc animalele, ca se prind farmecele si vrajitoriile, mai ales cele de aflare a ursitei", scrie etnologul Ion Ghinoiu, in volumul Dictionar de Mitologie romana (Editura Univers Enciclopedic Gold, 2013). O papusa confectionata din carpe, substitut al anului mort, era bocita de fete in noaptea de 29 spre 30 noiembrie. „Papusa, care a luat numele Apostolului Andrei, propovaduitor al credintei in Iisus, in primele decenii ale primului mileniu de crestinism in tinuturile de la Dunarea de Jos, este substitutul divinitatii care murea si renastea simbolic la Anul Nou Dacic, celebrat in perioada Dyonisiacelor", afirma Ion Ghinoiu, in volumul Dictionar de Mitologie romana (Editura Univers Enciclopedic Gold, 2013). Lupul – simbol al sarbatorii Lupul era animalul asociat sfantului Andrei. Potrivit traditiei, se spunea ca lupoaicele cautau cu inversunare taciuni aprinsi. "Cele care nu reuseau sa manance foc, simbol universal al masculinitatii si virilitatii, ramaneau sterpe un an de zile. Pentru ca acestea sa nu gaseasca carbuni aprinsi sa-i manance si sa se inmulteasca peste masura, femeile nu scoteau cenusa din vatra si, in niciun chip, nu imprumutau foc vecinilor", informa Ion Ghinoiu. „Ziua Sfantului Andrei se mai cheama si Ziua Lupului sau Gadinetul Schiop, serbandu-se pretutindeni cu nelucru, ca sa nu strice lupii vitele si mai ales oile si caprele. Primejdia este insa nu numai pentru vite, ci si pentru oamenii care ar indrazni a pleca la drumuri in aceasta zi, cand porneste luparia", scrie Tudor Pamfile, in Sarbatorile la romani (1913). „Gadinetul era praznuit cu unele interdictii de munca (nu se prelucra lana de oaie si pieile de animale), se efectuau diferite acte rituale cu caracter apotropaic (ungerea coarnelor vitelor, portilor si usilor cu usturoi, legarea sau inclestarea dintilor de la pieptenii de scarmanat lana)", afirma Ion Ghinoiu. Vitele care mugesc spre Sfantul Andrei, caii care necheaza si pasarile care tipa vestesc lupul care se apropie de ograda omului, astfel ca fiecare gospodar trebuie sa aiba grija de animale. In satele din Tara Hategului se crede ca in aceasta zi isi vede lupul coada. „De casa al carui stapan si stapana nu muncesc in aceasta zi lupul nu se poate apropia. De aici se spune ca poti sa muncesti in orice zi, cat de mare, numai in aceasta zi sa serbezi", scrie Tudor Pamfile, in Sarbatorile la romani (1913). Noaptea strigoilor Noaptea Sfantului Andrei era noaptea strigoilor vii si a strigoilor morti. Se credea ca fiintele supranaturale se intalnesc in locuri tainice, unde joaca, isi masoara puterile si isi aleg conducatorul. „Atunci ies din morminte si au cea mai mare putere. Sug sangele animalelor si beau laptele vacilor, mananca inimile oamenilor si le sug sangele", scrie Tudor Pamfile, in Sarbatorile la romani (1913). Potrivit etnografului, de Sfantul Andrei se fac cruci pe la ferestre cu usturoi, se ung coarnele vitelor si mananca toti usturoiul de care fug strigoii. „Strigoii vin totdeauna spre Sfantul Andreiu, se culca afara, iar cei morti ies din mormant, pana la trei ani, si vin noaptea pe la casele lor, sa faca ceva celor din casa, cu care si vorbesc, stand totdeauna pana la miezul noptii. Unii povestesc ca strigoii vii nu se duc toti cu trupul, ci la unii adormind inspre Sfantul Andrei le iese numai sufletul care se prefecae in fel de fel de animale si daca trupul acestor strigoi este mutat din locul unde s-a culcat ramane mort, caci intorcandu-se sufletul si nemaigasind trupul in locul in care l-a lasat, se duce pe aceea lume", scria Tudor Pamfile, in Sarbatorile la romani (1913). Pentru a fi feriti de strigoi, oamenii mancau mujdei de usturoi, ungeau cu usturoi clantele usilor, crucea cercevelelor de la ferestre, uneltele de pe vatra focului si coarnele vitelor. Tinerii se intalneau si se inchideau intr-o casa unde pazeau usturoiul si petreceau ca la un Revelion, iar femeile inconjurau vacile mulgatoare imprasiind mac imprejurul lor.

• Home
• |
• Termeni si conditii
• |
• Contact

©2024 ANUNTUL VIDEO. Toate drepturile rezervate.
315546 de filme in total