Din aceeasi categorie
|
Pe poteci, spre inima ta! Episodul 3: Jepii Mici 377 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pe poteci, spre inima ta! Ep 24: 405 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
02:12
|
Cazare Busteni, atractii turistice 2.036 vizite - 2 comentarii adaugat de cazarebusteni |
||||||||||||||||||
|
O calatorie in muntii Bucegi 1.331 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Via Dolorosa, Israel 1.324 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cabana Caraiman - Piatra Arsa 122 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Frauenkirche-Dresda -Germania 599 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Manastirea Govora 43 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Gara Southern Cross, Australia 387 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Plajele din Normandia - 675 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Turism
Crucea de pe Caraiman
| Adaugat de Cozana | 25.09.2015 |  Adauga
la favorite |
940 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteAutor
Andrei Berinde
6053 vizualizari
0 Comentarii
LinkedIn
Facebook
Twitter
Google Plus
Tumblr
Articole scrise de acelasi autor
Iunie-iulie 1944: O ploaie de foc se abate asupra monumentalei cladiri a Garii Timisoara
Intaiul tramvai din Romania, nu la Timisoara, ci in Lipova
Crucea de pe Caraiman, un monument misterios, desemnata cea mai inalta cruce din lume amplasata pe un varf montan
In 1928, la inaugurarea sa, „Crucea de pe Caraiman“, ridicata la altitudinea de 2291 m, era cea mai inalta structura metalica situata intr-o zona montana. In timp, imaginea acestui monument unic in Europa prin amplasament si prin dimensiuni a devenit extrem de cunoscuta. Istoria „Crucii“ nu e insa atat de clara, numeroase aspecte aflandu-se inca sub semnul intrebarii.
Insusi numele sub care a ramas cunoscut in memoria colectiva acest simbol al arhitecturii si tehnicii mondiale din prima jumatate a secolului XX da nastere unei controverse. Studiind documentele de arhiva si lucrarile publicate de-a lungul celor 82 de ani care au trecut de la inaugurarea monumentului, cercetatorul descopera nu mai putin de trei titulaturi diferite.
Cel mai des intalnit in documentele oficiale aflate in colectiile Arhivelor Nationale ale Romaniei e numele de „Monumentul Eroilor“, in timp ce in limbajul cotidian s-a pastrat, inca din anul 1933, titlul de „Crucea de pe Caraiman“. O a treia varianta ce si-a facut loc in unele surse bibliografice secundare – „Crucea Eroilor Ceferisti“ – pare a fi fost generata de faptul ca ridicarea monumentului (intre anii 1926-1928) a fost realizata prin eforturile lucratorilor Directiei de Poduri din cadrul Directiei Generale C.F.R. Din pacate, majoritatea publicatiilor editate de-a lungul existentei „Crucii“ nu au pastrat decat unele date vagi, legate strict de constructia propriu-zisa a monumentului, fapt care a deschis calea spre un alt punct de controversa, legat de semnificatia istorica a acestei opere de arhitectura.
Doua Monumente ale Eroilor la Busteni. Luand ca baza de pornire a cercetarii inscrisul sapat in piatra placii comemorative, „Ridicatu-s-a acest monument intru slava si memoria eroilor prahoveni cazuti in Primul Razboi Mondial 1916-1918 pentru apararea patriei – construit intre anii 1926-1928“, cercetatorul se vede nevoit sa considere credibile informatiile pastrate in memoria colectiva, ce atribuie ideea realizarii monumentului „Societatii Cultul Eroilor“.
Aceasta functiona inca din anul 1919, sub denumirea initiala de „Societatea pentru Mormintele Eroilor Cazuti in Razboi“ si sub inalta ocrotire a Printesei Maria, cea care avea sa fie incoronata Regina a Romaniei, in octombrie 1922. Studiind putinul material documentar ce se pastreaza inca in inventarul Directiei Judetene a Arhivelor Nationale Prahova si coroborand informatiile cu prevederile „Legii asupra regimului juridic al mormintelor de razboi din Romania“, cel care studiaza povestea „Crucii de pe Caraiman“ va descoperi o noua situatie paradoxala: prezenta pe teritoriul orasului Busteni a doua „Monumente ale Eroilor“. Iar cel de-al doilea „Monument al Eroilor“ este, de fapt, statuia existenta si astazi in piata din fata Garii Busteni, lucrare inaugurata la 9 septembrie 1928. Pastrata in memoria colectiva si sub numele de „Monumentul Ultimei Grenade“, opera sculptorului Ion C. Dimitriu Barlad (1890-1964) a fost ridicata in anul 1927, prin intermediul antreprenorului italian Carlo Costa.
Astfel, desi surprinzatoare la prima vedere, discrepanta majora intre abundenta mentiunilor despre ceremonia inaugurarii statuii din Piata Garii si lipsa oricaror mentiuni explicite despre cea a „Crucii de pe Caraiman“ plaseaza sub semnul indoielii ipoteza inaugurarii sale in data de 14 septembrie 1928, de „Ziua Sfintei Cruci“. Pentru a spori si mai mult misterul, majoritatea marturiilor fotografice ce-au supravietuit trecerii anilor redau o situatie comparabila cu silueta actuala a monumentului, fapt ce pune sub semnul intrebarii afirmatiile care sustin varianta constructiei ulterioare a soclului din piatra si plasarea initiala a „Crucii“ direct pe stanca varfului Caraiman.
In ciuda acestor contradictii istorice, ce stim astazi despre „Cruce“? Ne sunt cunoscute numele unor personalitati din domeniile arhitecturii si constructiilor din primele decenii ale secolului XX, care s-au implicat in realizarea acestui monument unic in Europa. Astfel, ne este cunoscut faptul ca intregul proiect al ansamblului a fost opera arhitectilor romani Georges Cristinel si Constantin Procopiu. La fel, ne sunt mentionate numele celor doi mari ingineri ce au realizat studiile de rezistenta ale monumentului: Alfred Pilder si Teofil Revici, precum si ale celor care au urmarit ridicarea „Crucii“, dirigintele de santier Nicolae Stanescu si seful de santier V. Bumbulescu. Nu trebuie trecuta cu vederea nici activitatea lucratorilor din cadrul a doua sectii de linii (L1 si L5) aflate in subordinea Directiei Generale C.F.R., ale caror eforturi au facut posibila existenta constructiei (introdusa in lista monumentelor de patrimoniu, sub codul PH-IV-mon-A-16887). Istoria a retinut si sprijinul acordat de fratii Schiel, care au pus la dispozitia constructorilor funicularul fabricii de hartie din Busteni. Cu ajutorul acestei instalatii au fost transportate mare parte din elementele metalice necesare ridicarii „Crucii“. Comunitatea locala s-a implicat la randu-i; locuitorii Busteniului si-au folosit atelajele si animalele de povara pentru a urca pana pe platoul Bucegilor restul materialelor necesare constructiei soclului pe care se inalta monumentul.
Comunistii au vrut sa-i sectioneze bratele. Neglijata aproape complet de-a lungul celei de-a doua jumatati a secolului XX, amenintata chiar cu disparitia (spre sfarsitul deceniului patru al secolului trecut au existat chiar voci care au cerut sectionarea bratelor laterale ale monumentului si montarea unei stele rosii in varful coloanei metalice), devenita un element al cotidianului ultimelor doua decenii, „asaltata“ de cei ce isi gasesc un titlu de glorie efemera din marcarea numelui prin intermediul diverselor inscrisuri grafitti asternute pe piatra soclului ori prin slovele scrijelite in graba pe usa de acces in interiorul ansamblului, „Crucea de pe muntele Caraiman“ pare sa fi redevenit, in sfarsit, un simbol al culturii si istoriei celor pe care ii vegheaza din inaltimile muntilor. Astfel, un parteneriat recent incheiat intre Consiliul Local al orasului Busteni si Asociatia Rotary Club „Valea Prahovei“ isi propune restaurarea completa a „Monumentului Eroilor“ si introducerea sa in circuitul turistic mondial
Andrei Berinde
6053 vizualizari
0 Comentarii
Google Plus
Tumblr
Articole scrise de acelasi autor
Iunie-iulie 1944: O ploaie de foc se abate asupra monumentalei cladiri a Garii Timisoara
Intaiul tramvai din Romania, nu la Timisoara, ci in Lipova
Crucea de pe Caraiman, un monument misterios, desemnata cea mai inalta cruce din lume amplasata pe un varf montan
In 1928, la inaugurarea sa, „Crucea de pe Caraiman“, ridicata la altitudinea de 2291 m, era cea mai inalta structura metalica situata intr-o zona montana. In timp, imaginea acestui monument unic in Europa prin amplasament si prin dimensiuni a devenit extrem de cunoscuta. Istoria „Crucii“ nu e insa atat de clara, numeroase aspecte aflandu-se inca sub semnul intrebarii.
Insusi numele sub care a ramas cunoscut in memoria colectiva acest simbol al arhitecturii si tehnicii mondiale din prima jumatate a secolului XX da nastere unei controverse. Studiind documentele de arhiva si lucrarile publicate de-a lungul celor 82 de ani care au trecut de la inaugurarea monumentului, cercetatorul descopera nu mai putin de trei titulaturi diferite.
Cel mai des intalnit in documentele oficiale aflate in colectiile Arhivelor Nationale ale Romaniei e numele de „Monumentul Eroilor“, in timp ce in limbajul cotidian s-a pastrat, inca din anul 1933, titlul de „Crucea de pe Caraiman“. O a treia varianta ce si-a facut loc in unele surse bibliografice secundare – „Crucea Eroilor Ceferisti“ – pare a fi fost generata de faptul ca ridicarea monumentului (intre anii 1926-1928) a fost realizata prin eforturile lucratorilor Directiei de Poduri din cadrul Directiei Generale C.F.R. Din pacate, majoritatea publicatiilor editate de-a lungul existentei „Crucii“ nu au pastrat decat unele date vagi, legate strict de constructia propriu-zisa a monumentului, fapt care a deschis calea spre un alt punct de controversa, legat de semnificatia istorica a acestei opere de arhitectura.
Doua Monumente ale Eroilor la Busteni. Luand ca baza de pornire a cercetarii inscrisul sapat in piatra placii comemorative, „Ridicatu-s-a acest monument intru slava si memoria eroilor prahoveni cazuti in Primul Razboi Mondial 1916-1918 pentru apararea patriei – construit intre anii 1926-1928“, cercetatorul se vede nevoit sa considere credibile informatiile pastrate in memoria colectiva, ce atribuie ideea realizarii monumentului „Societatii Cultul Eroilor“.
Aceasta functiona inca din anul 1919, sub denumirea initiala de „Societatea pentru Mormintele Eroilor Cazuti in Razboi“ si sub inalta ocrotire a Printesei Maria, cea care avea sa fie incoronata Regina a Romaniei, in octombrie 1922. Studiind putinul material documentar ce se pastreaza inca in inventarul Directiei Judetene a Arhivelor Nationale Prahova si coroborand informatiile cu prevederile „Legii asupra regimului juridic al mormintelor de razboi din Romania“, cel care studiaza povestea „Crucii de pe Caraiman“ va descoperi o noua situatie paradoxala: prezenta pe teritoriul orasului Busteni a doua „Monumente ale Eroilor“. Iar cel de-al doilea „Monument al Eroilor“ este, de fapt, statuia existenta si astazi in piata din fata Garii Busteni, lucrare inaugurata la 9 septembrie 1928. Pastrata in memoria colectiva si sub numele de „Monumentul Ultimei Grenade“, opera sculptorului Ion C. Dimitriu Barlad (1890-1964) a fost ridicata in anul 1927, prin intermediul antreprenorului italian Carlo Costa.
Astfel, desi surprinzatoare la prima vedere, discrepanta majora intre abundenta mentiunilor despre ceremonia inaugurarii statuii din Piata Garii si lipsa oricaror mentiuni explicite despre cea a „Crucii de pe Caraiman“ plaseaza sub semnul indoielii ipoteza inaugurarii sale in data de 14 septembrie 1928, de „Ziua Sfintei Cruci“. Pentru a spori si mai mult misterul, majoritatea marturiilor fotografice ce-au supravietuit trecerii anilor redau o situatie comparabila cu silueta actuala a monumentului, fapt ce pune sub semnul intrebarii afirmatiile care sustin varianta constructiei ulterioare a soclului din piatra si plasarea initiala a „Crucii“ direct pe stanca varfului Caraiman.
In ciuda acestor contradictii istorice, ce stim astazi despre „Cruce“? Ne sunt cunoscute numele unor personalitati din domeniile arhitecturii si constructiilor din primele decenii ale secolului XX, care s-au implicat in realizarea acestui monument unic in Europa. Astfel, ne este cunoscut faptul ca intregul proiect al ansamblului a fost opera arhitectilor romani Georges Cristinel si Constantin Procopiu. La fel, ne sunt mentionate numele celor doi mari ingineri ce au realizat studiile de rezistenta ale monumentului: Alfred Pilder si Teofil Revici, precum si ale celor care au urmarit ridicarea „Crucii“, dirigintele de santier Nicolae Stanescu si seful de santier V. Bumbulescu. Nu trebuie trecuta cu vederea nici activitatea lucratorilor din cadrul a doua sectii de linii (L1 si L5) aflate in subordinea Directiei Generale C.F.R., ale caror eforturi au facut posibila existenta constructiei (introdusa in lista monumentelor de patrimoniu, sub codul PH-IV-mon-A-16887). Istoria a retinut si sprijinul acordat de fratii Schiel, care au pus la dispozitia constructorilor funicularul fabricii de hartie din Busteni. Cu ajutorul acestei instalatii au fost transportate mare parte din elementele metalice necesare ridicarii „Crucii“. Comunitatea locala s-a implicat la randu-i; locuitorii Busteniului si-au folosit atelajele si animalele de povara pentru a urca pana pe platoul Bucegilor restul materialelor necesare constructiei soclului pe care se inalta monumentul.
Comunistii au vrut sa-i sectioneze bratele. Neglijata aproape complet de-a lungul celei de-a doua jumatati a secolului XX, amenintata chiar cu disparitia (spre sfarsitul deceniului patru al secolului trecut au existat chiar voci care au cerut sectionarea bratelor laterale ale monumentului si montarea unei stele rosii in varful coloanei metalice), devenita un element al cotidianului ultimelor doua decenii, „asaltata“ de cei ce isi gasesc un titlu de glorie efemera din marcarea numelui prin intermediul diverselor inscrisuri grafitti asternute pe piatra soclului ori prin slovele scrijelite in graba pe usa de acces in interiorul ansamblului, „Crucea de pe muntele Caraiman“ pare sa fi redevenit, in sfarsit, un simbol al culturii si istoriei celor pe care ii vegheaza din inaltimile muntilor. Astfel, un parteneriat recent incheiat intre Consiliul Local al orasului Busteni si Asociatia Rotary Club „Valea Prahovei“ isi propune restaurarea completa a „Monumentului Eroilor“ si introducerea sa in circuitul turistic mondial
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.