Copilul foloseste jocul fie pentru a se cunoaste pe el insusi, fie pentru a descoperi lumea care il inconjoara. Jocul ii pune permanent la incercare capacitatile de a depasi situatii determinate, oferindu-i ocazia de a intelege relatiile dintre evenimente, obiecte sau insusiri. Reprezinta totodata un mod de a-si descarca anxietatea, dandu-i posibilitatea de a trai acele situatii negative din viata sa care pot genera frica sau frustrare. Jocul stimuleaza memoria, atentia, concentrarea, favorizeaza dezvoltarea schemelor perceptive, capacitatea de a evalua si de a relationa. O carenta a activitatii ludice poate produce la copil grave carente la nivel cognitiv.
Poti observa momente in care copilul alege in mod voluntar sa se dedice activitatilor si jocurilor solitare pe care le desfasoara cu seninatate, creativitate si inteligenta. Aceasta alegere nu trebuie sa te alarmeze, fiind de fapt o achizitie a capacitatii de a sta singur fara frica sau angoasa de abandon, ca rezultat la existenta unor relatii bune, dominate de incredere si siguranta fata de altii si in particular de parinti.
Copilul se naste cu anumite predispozitii intelectuale, care il ajuta sa dezvolte mai usor anumite planuri cognitive, insa se naste totodata cu o imensa capacitate de a invata, care ii permite sa dezvolte abilitati si in domenii in care inclinatiile sale native ii creeaza dificultati. Este foarte important pentru copil sa aiba ocazia sa experimenteze si domenii pentru care, la inceput, nu are inclinatii. Daca pare ca nu are talent innascut pentru calcule si cifre, nu inseamna ca trebuie sa neglijezi acest aspect in educatia lui. Stiintele exacte sunt la fel de importante ca si cele umaniste, oferindu-i copilului deprinderi si abilitati intelectuale care ii vor folosi in viata de adult. Pentru a-l putea face sa inteleaga o serie de notiuni, trebuie sa-i exemplifici fiecare cuvant in parte cu un obiect din lumea reala ce poate fi vazut, atins si cu care cel mic ia contact foarte des. De asemenea, imaginile colorate il vor ajuta sa recepteze mult mai usor ceea ce ii comunici. Asa ca ii poti desena chiar tu pe o coala de hartie, un cerc, un romb, un dreptunghi sau un triunghi, carora le vei gasi ulterior un corespondent printre jucarii. Colorate in mod diferit, il vei ajuta sa deosebeasca o forma de alta si sa le asocieze cu obiectele ce-l inconjoara.
Pentru ca joaca sa fie productiva, pune-i la dispozitie un suport vizual, cum ar fi o multitudine de litere colorate, niste poze sau vederi. In organizarea si desfasurarea unei activitati cu caracter matematic, trebuie sa se porneasca intotdeauna de la experientele de viata ale copilului. Pentru ca micutul tau sa inteleaga semnificatia operatiilor matematice simple, trebuie sa operezi cu situatii concrete (obiecte, imagini), atractive si motivante, care sa-l fascineze pe copil. Constructiile cu cuburi, sortarea si potrivirea formelor geometrice de baza in decupajele corespunzatoare este primul pas spre rezolvarea unor jocuri de tip puzzle complexe, cu care copilul tau se va distra mai tarziu.
Achizitii fundamentale
La 3-4 ani copilul se intereseaza de capacitatea functionala a obiectelor, pe care le compara, le pune unele peste altele, le sorteaza dupa forma sau culoare, le demonteaza. La 3-4 ani, experientele tactile si motorii sunt pe primul plan. Lucrand cu plastilina sau cu creta colorata, realizeaza forme simple, pe care le denumeste apoi dupa aspectul lor exterior. Incepe sa deseneze, sa coloreze, incercand sa reproduca obiecte si actiuni. Jocurile cu mingea ocupa un loc important in preferintele copilului la aceasta varsta. Copilul priveste activ si critic lumea inconjuratoare, dar si propriile lui performante. Dezvolta spirit creator, face planuri, isi fixeaza obiective si le urmareste consecvent. Recunoaste succesiunea logica a anumitor actiuni din desfasurarea programului zilnic, are notiunea timpului (zi-noapte), a marimii (mic-mare) si a cantitatii (mult-putin), cunoaste legatura logica intre obiecte si cuvinte. Poate „citi" poze dintr-o carte. Recunoaste litere izolate. Poate desena un patrat. Deosebeste mai multe culori. Isi stie varsta. Poate numara pana la 5. Copilul intre 3 si 4 ani poate spune despre ceilalti copii daca sunt baietei sau fetite. Spre 4 ani, este capabil sa deseneze oameni. Acest desen va avea cel mai probabil un cap mare si rotund, cu ochi si gura, dar nu va desena corpul omului, picioarele pornind direct din cdirect din cap. Tot acum, incepe sa-si manifeste un puternic interes pentru televizor si calculator