Graalul, in legendele mistice ale evului mediu, era un vas in care Iosif din Arimateea ar fi strans sangele lui Iisus. Se credea ca acest vas ar fi fost facut dintr-o singura piatra pretioasa si ca ar fi fost inzestrat cu puteri miraculoase. In literatura cavalereasca a evului mediu, povestirea aventurilor imaginare ale cavalerilor plecati in cautarea "Sfantului Graal" reprezinta un ciclu foarte intins. Legenda a fost reluata de Richard Wagner in opera sa Parsifal.
Diversele romane cavaleresti ale Graalului il prezinta pe acesta sub forma unor diferite obiecte: o cupa sau un potir, o relicva a Pretiosului Sange al lui Hristos, un ceaun al belsugului, o tipsie de argint, o piatra cazuta din Ceruri, un vas, o sabie, o sulita, un peste, o porumbita purtand in cioc o ostie pentru sfanta cuminecatura, o lance alba insangerata, o carte sau o evanghelie secreta, mana cereasca, o lumina orbitoare, un cap taiat, o masa si multe altele. Adevarul despre Graal este ca ia diferite forme.[1]
In Le Conte du Graal, a lui Chretien de Troyes, Graalul este o tava pe care se afla o singura anafura pentru sfanta cuminecatura.[1]
In povestirea lui Robert de Boron, un poet burgund care a scris in perioada 1191 – 1200 romanul cavaleresc Joseph d'Arimathie (Iosif din Arimatea) Graalul este prezentat ca fiind potirul folosit de Iisus la Cina cea de Taina.[1]
In Queste del Saint Graal, scrisa in 1215 de un calugar cistercian, este farfuria din care Iisus a mancat mielul pascal si in care acum se gaseste anafura pentru sfanta cuminecatura.[1]
In lucrarea Parzival, scrisa de Wolfram von Eschenbach intre 1197 si 1210, Graalul este o piatra pura si luminoasa, cazuta din cer.[1]
In romanul cavaleresc anonim Perlesvaus, el este descris ca cinci lucruri diferite.[1]
Nu exista o singura poveste a Graalului si nici macar un singur Graal. Graalul i se poate arata altfel fiecaruia care il cauta. Poate fi un obiect pamantesc, care poate fi, sau nu, dotat cu sacralitate; poate fi si, pur si simplu, obiectivul unei cautari spirituale.[1]
Legendele privitoare la Graal par a fi posterioare nasterii crestinismului. Celtii cunosteau deja existenta unui obiect sacru numit "Graal" pe care si-l reprezentau ca fiind vasul hranitor, prin excelenta, ce distribuia binefacerile sale tuturor fiintelor umane. Pentru a nu fi profanata, cunoasterea sacra a druizilor nu era transmisa decat oral, din initiat in initiat. Nu exista deci urme scrise.
Primele documente scrise care mentioneaza Graalul si pe Parzival sunt romanele poetilor medievali: Chretien de Troyes, Robert de Boron si Wolfram von Eschenbach. Evul Mediu este epoca in care contemplarea si actiunea, gratia si natura, Iubirea divina si iubirea omeneasca, sunt inca legate. Si, la cei mai severi asceti retrasi din lume, marea speranta, de a extinde crestinismul, este inca vie.
Aceasta speranta si aceasta vointa se manifesta clar in povestirile franceze despre Graal, cat si in «Parzival», versiunea germana a lui von Eschenbach. Desi modurile lor de exprimare erau diferite, poetii germani si cei francezi actionau la lucrarea comuna a «crestinizarii» propriului popor. Insa bazele fundamentale ale acestei actiuni aflandu-se in afara rationalismului, acesti poeti nu au putut pastra lucid si viu in ei spiritul, care le‑ar fi permis sa scrie niste opere animate de minunatul "spirit al copilariei", despre care se spune ca "Regatul Cerurilor ii apartine."
Povestirile despre Graal nu sunt insa o simpla expresie literara, fiind departe de acest lucru, intrucat prea multe evidente palpitante strabat insasi in afara limitelor istoriei pentru ca noi sa putem percepe esenta vie care se insereaza, o viata facuta nu din obiceiuri, locuri, fapte vitejesti, ci dintr‑o realitate intangibila si universala; aceasta este istoria sufletelor care simt in ele dorinta de a se apropia de Adevarul fara voal.
In anul 1185, Chretien de Troyes, al carui nume domina literatura franceza din secolul al XII‑lea, a primit de la protectorul Phillipe d'Alsace un manuscris in proza, pe care el trebuia sa‑l transpuna in versuri si care vorbea despre Perceval si despre Graal. Compunand aceasta opera, poetul a introdus povestirea respectiva in ciclul aflat la moda referitor la regele Arthur si la Masa Rotunda, la care se reuneau cei mai viteji cavaleri.
Chretien a murit inainte de a putea termina romanul sau. Manuscrisul din care s‑a inspirat el nu a mai fost regasit insa niciodata si nici nu a fost autentificat in vreun fel.
Chretien de Troyes este deci primul autor cunoscut care a revelat lumii occidentale existenta Graalului si a regelui sau, Parzival.
Revelatia existentei unui obiect misterios si totodata minunat, denumit "Graal", a inflacarat entuziasmul poetilor apuseni. Numeroase romane au imprumutat acest subiect preluat in diferite tari. Recunoasterea adevaratei naturi a Graalului a avut drept consecinta inevitabila faptul ca fiecare autor a tratat subiectul in felul lui, inventand si adaugand detalii care au marit confuzia si l‑au indepartat de adevar.
Actualmente, reprezentarile naive din Evul Mediu nu mai au curs. Graalul este considerat acum ca un simbol sacru, iar experienta traita de Parzival ca un exemplu luminos al deschiderii umane avand vointa de a se depasi fara incetare, de a atinge maturitatea spirituala. Aceasta experienta este considerata ca fiind la indemana fiecarei fiinte omenesti.
Totusi, numerosi cercetatori au avut presentimentul ca astfel de explicatii nu erau decat niste solutii timide nascute din incapacitatea de a ajunge la cunoasterea adevarata.
Notiunile si interpretarile disparate de care acestia dispuneau, refuzau insa sa se lase reunite intr‑o imagine coerenta.
Intr‑un astfel de climat de incertitudine, nu a fost de mirare faptul ca anumiti autori s‑au intrebat daca, in fond, exista ceva adevarat si daca nu cumva vechile legende nu erau decat inventii pure ale imaginatiei si deci fictiuni.
Tulburati de acumularea unor pareri contradictorii, cei care se simteau atrasi de Graal, dar care au cautat in zadar sa inteleaga plecand de la cunostintele omenesti, nu au putut decat sa fie profund descurajati. Tentatia de a abandona aceasta legenda literatilor si istoricilor este astfel evidenta.
Traim totusi in secolul al XXI-lea, intr‑o epoca cruciala care pune fara incetare probleme individului, cat si intregii omeniri. Lumea este zdruncinata in insasi bazele stabilitatii sale si toate valorile traditionale sunt puse in cauza. Evenimentele care avertizeaza se precipita asupra noastra intr‑un ritm accelerat. Grijile pe care le avem sunt mai directe si mai insistente decat cele pomenite intr‑un gromovnic prafuit. Oare aceasta poveste venita de nu stim unde, ne mai priveste si acum?
Multa lume presimte ca a inceput o zdruncinare din temelii, la scara planetara, epoca noastra punandu‑ne din ce in ce mai mult in fata unor hotarari vitale.
La ora actuala, intelectul pretinde ca de cand exista lumea, totdeauna s‑au produs catastrofe, crize si perioade tulburi. Cea mai mare parte a istoriei umane este constituita din povestiri care relateaza framantari de toate felurile.
Dar de aceasta data, situatia este cu totul alta! Succesiunea evenimentelor actuale contine un ultimatum universal adresat fiecaruia dintre noi. Epurarea aflata in curs este intr‑o relatie directa cu Graalul si cu Parzival. Tocmai de aceea este necesar ca, in special acum, sa fim nelinistiti de acest "basm vechi" al Graalului. Pentru a sesiza importanta acestor indemnuri, trebuie stiut faptul ca Sfantul Graal si Parzival exista intr‑adevar si ca ei ofera fiintei umane perspective cu totul noi.
Investigatiile omenesti au fost intotdeauna incapabile sa strapunga misterul care inconjoara personalitatea lui Parzival si sa explice ce este Sfantul Graal. Gratie operei "In Lumina Adevarului - Mesajul Graalului" a lui Abd‑ru‑shin, voalul care acoperea grandioasa realitate a fost ridicat in mod definitiv.
Sursa: www.graal.ro