AnuntulVideo >>
Cultura >>
Arta
Diego Rodriguez de Silva y Velazquez (n. 1599, Sevilla - d. 6 august 1660, Madrid) a fost unul dintre cei mai cunoscuti pictori spanioli din sec. XVII-lea. Reprezentant al stilului baroc, s-a remarcat in special ca portretist la curtea regelui Filip al IV-lea al Spaniei. In acelasi timp, Velazquez este creatorul unei noi viziuni si al unui nou mod de zugravire a naturii. Acest lucru a determinat ca, la sfarsitul secolului al XIX-lea, majoritatea impresionistilor sa valorifice in pictura lor mostenirea lui Velazquez.Diego Velazquez vine pe lume in primavara tarzie a anului 1599, in orasul Sevilla din Andaluzia. Botezul sau are loc la 6 iunie in biserica din cartierul popular "San Pedro". Era fiul lui Juan Rodriguez de Silva, dintr-o familie de nobili portughezi scapatati, si al Jeronimei Velazquez. Dupa obiceiul spaniol, Diego si-a adaugat numele mamei si a ramas cunoscut in istoria artei sub numele Velazquez. Din frageda copilarie il interesa desenul, la varsta de 11 ani ajunge in atelierul lui Francisco Pacheco, care ii transmite cunostinte complexe, legand teoria de practica artei. Velazquez obtine brevetul de pictor la 14 martie 1617, ceea ce ii da dreptul sa deschida un atelier propriu, sa creeze sub numele sau si sa primeasca elevi. Are deabia 18 ani. In 1618 se casatoreste cu Juana, fiica maestrului sau Pacheco, de la care primeste o bogata zestre.
In 1622, Velazquez pleaca la Madrid, unde se remarca cu pictarea portretului poetului Luis de Gongora y Argote. Ministrul Olivarez, originar din Andaluzia, il cheama pe tanarul Velazquez la curtea regala pentru a picta portretul capelanului Don Juan de Fonseca. Portretul, realizat foarte repede, este transmis la palatul regal "Alcazar". Impresionat de creatia artistului, regele Filip al IV-lea ii cere sa-i picteze portretul (astazi pierdut), pe care Velazquez il termina la 30 august 1623. Acest tablou marcheaza inceputul unei legaturi pe viata intre pictor si suveran.
La 6 octombrie 1623, tanarul Velazquez este numit "pintor de camera" (pictor de curte) si locuieste impreuna cu familia la Madrid, in palatul Alcazar. Din august 1628 pana in aprilie 1629, se afla la Madrid pictorul flamand Peter Paul Rubens, care picteaza portretele familiei regale. Impreuna vizioneaza intreaga colectie din palatul "Escorial" si admira operele lui Tiziano si discuta despre pictura italiana. Aceste discutii trezesc in Velazquez dorinta de a cunoaste Italia.
Intre anii 1651 si 1660, Velazquez isi continua cariera la curtea regala, timp in care creeaza noi capodopere. Tabloul sau intitulat "Las Meninas" (cunoscut si ca: Doamne de onoare sau Familia lui Filip al IV-lea) este una dintre cele mai ilustre creatii din istoria picturii universale. Pictorul se infatiseaza aici si pe sine, cu penelul si paleta in mana. Tabloul fascineaza prin zugravirea realista si, in acelasi timp, discreta a vietii de la curte, prin autencitatea expresiei, surprinderea exacta a gesturilor si privirilor, infatisarea magistrala a scenei.
In februarie 1652, Filip al IV-lea il numeste mare maresal al Palatului (aposentador mayor de Palacio) iar in 1659 i se confera crucea de "Cavaler al Ordinului Sfantul Iacob". In anul urmator, pregateste cununia infantei Margareta-Tereza cu regele Frantei, Ludovic al XIV-lea, cununie ce are loc la granita franco-spaniola. Dupa intoarcerea sa la Madrid, pictorul se imbolnaveste. Regele isi viziteaza favoritul pe patul de suferinta. Dupa sapte zile de agonie, Diego Velazquez moare la 6 august 1660. Este inmormantat in biserica San Juan Bautista.