Lacramioara este o planta ierbacee, perena, avand in pamant un rizom alungit din care pornesc numeroase radacini. Pe accest rizom se gasesc muguri, din care primavara ies 2-3 frunze lungi de cca 8-17 cm si late de cca 3,5-7 cm, ovale, cu marginea intreaga, cu nervuri paralele si cu baza ingustata intr-un petiol lung. In lunile aprile-mai, in mijlocul acestor frunze creste o tulpina pe care apar florile placut mirositoare. Corola este alba, terminata cu 6 dinti. Fructul este o baca, la inceput de culoare verde, apoi rosie. Creste prin padurile de stejar, in lunci, in locuri umbroase. Se cultiva in gradini ca planta ornamentala.
Recoltarea
De la lacramioare se culeg frunzele incepand inainte de inflorire si pana la coacerea fructelor.
Mod de uscare
Frunzele se usuca cat mai repede, deoarece se ingalbenesc usor. Uscarea se face numai pe cale artificiala, la temperatura de 60-105 grade C. Aceasta temperatura asigura conservarea principiilor active in totalitate. Din 5,5-6,5 kg de frunze proaspete se obtine 1 kg produs uscat.
Intrebuintari
Intra in compozitia unor medicamente indicate in boli de inima. Nu se vor folosi frunzele fara avizul medicului, deoarece sunt otravitoare. Intern: afectiuni cardiace, migrene de natura nervoasa.
Observatii
Fiind o planta otravitoare, se recomanda spalarea pe maini si fata dupa terminarea lucrului cu ea.