Din aceeasi categorie
AnuntulVideo >>
Cultura >> Istorie
Papa Leon al X
| Adaugat de Cozana | 19.09.2014 |  Adauga
la favorite |
1.204 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoritePapa Leon al XI-lea (n. 2 iunie 1535 - d. 27 aprilie 1605) a fost un papa al Romei. Numele la nastere a fost Alessandro Ottaviano de' Medici. S-a nascut la Florenta, fiind fiul lui Ottaviano de' Medici ( 11 iulie 1484 – 28 mai 1546) si Francesca Salviati. Papa Leon al XI-lea a fost papa in perioada 1 aprilie 1605 - 27 aprilie 1605.
Pe 11 martie 1513, Giovanni a fost ales Papa si si-a luat numele de Leon al X-lea. Nu fusese inca hirotonisit, insa aceasta problema a fost remediata pe 15 martie in cadrul comemorarii la Vatican a aniversarii mortii Divinului Iulius (Iulius Cezar).
Encyclopaedia Britannica, 3rd ed., Edinburgh, 1788–97, vol. ix
E aproape inutil sa spunem ca cei care cauta justificari si scuze pentru comportamentul lui Alexandru al VI-lea si a lui Iulius al II-lea, il lasa pe Leon al X-lea in plata criticilor rautaciosi. El i-a satisfacut doar pe „aceia care priveau Curtea Papala ca pe un loc de distractii“.
Enciclopedia Catolica, Pecci ed., 1897, iii, pag. 227
Suspiciunea populara ca Leon a inceput sa se dedea la vicii nefiresti dupa ce a devenit Papa se raspandise in Roma, iar doi istorici importanti ai timpului au consemnat-o. Guicciardini observa ca noul Papa accepta bucuriile pagane ale vietii si ca era „excesiv de devotat carnii, in special acelor placeri pe care decenta ne impiedica sa le mentionam“.
Istoria d’Italia, 1832 ed., lib. xvi, cap. v. pag. 254
Cardinalul Paolo Giovio (Jovius), biograful lui Leon al X-lea, dupa ce vorbeste de „luxul excesiv“ si de „privilegiile regale“ ale papei, sustinea ca acesta „patrunsese secretele noptii“, adaugand: „Si nu era nici strain de infamia de a nutri o dragoste necurata pentru unii dintre sambelanii sai, toti acestia membri ai unora dintre cele mai nobile familii din Italia“.
De Vita Leonis Decimi, Pontificus Maximus, Paolo Giovio, 1897, pag. 96-99
Cu toate acestea, oamenii bisericii de azi il slavesc pe Leon numindu-l „un monument al moralitatii, de o profunda sinceritate spirituala“ (The Oxford Dictionary of the Christian Church, ed. F. L. Cross, 1963, 2nd ed., pag.799; The New International Dictionary of the Christian Church , ed. J. D. Douglas, Zondervan, 1974, pag. 591), adaugand ca datorita pioseniei lui a primit votul unanim al cardinalilor.
Cu toate acestea, cronicile relateaza o cu totul alta poveste: „Cand Papa Iulius a murit, Giovanni de’ Medici (viitorul Leon al X- lea) suferea, la Florenta, de o boala venerica foarte grava. A fost dus la Roma intr-o lectica. Mai tarziu, a facut o ulceratie. Supuratia raspandea o duhoare atat de mare incat s-a raspandit in toate chiliile din enclava, care erau separate doar de niste pereti subtiri. Cardinalii s-au consultat cu medicii din enclava pentru a afla ce se intampla. Acestia, dupa ce fusesera mituiti [chiar de Giovanni de’ Medici], au raspuns ca de’ Medici mai avea cel mult o luna de trait. Acesta este motivul pentru care a fost ales Papa. Astfel Giovanni de’ Medici, care avea pe atunci 38 de ani, a fost ales Papa ca urmare a unei dezinformari. Cum bucuria poate sa vindece orice, el s-a insanatosit curand, astfel ca batranii cardinali au avut motive sa se caiasca.“
Encyclopaedia Britannica, 3rd ed., op. cit., vol. ix, pag. 788
Acum in Sfantul Scaun trona un Leon al X-lea prosper si robust, iar prima sa declaratie a fost:
„Dumnezeu m-a facut Papa, e timpul sa ma bucur de asta“
Encyclopaedia Britannica, 13th ed., xix, pag. 926-7
O declaratie ce prefigura faptele unui om care a dezvoltat comertul cu „indulgente“ si a creat contextul unei noi lovituri militare (a 18-a cruciada de dupa 1096).
Biserica i-a rezumat in chip de scuza mandatul: „Ca ecleziast, defectele sale profesionale, indiferenta declarata fata de autocontrol, cunoscuta autoindulgenta si lipsa de principii ferme, tendinta spre disimulare, hedonismul sau profund si cultivarea companiei muzicantilor, mascaricilor si bufonilor l-au facut demn de dispret sau chiar mai rau. Prin stilul sau de viata risipitor, luxos si grandoman, prin felul in care s-a implicat in politica agitata a vremii… Leon a ruinat trezoreria papala.“
Annales Ecclesiastici, Caesar Baronius, Antwerp, 1592–97, folio iii
Leon a strans in jurul sau personaje de cea mai joasa speta: lingusitori, depravati, autori ai unor comedii obscene care se puneau adesea in scena chiar la Vatican, cu cardinali pe post de actori. Prietenul sau cel mai bun a fost Cardinalul Bimmiena, ale carui comedii erau mai obscene decat toate comediile antice romane sau grecesti si care a fost una dintre cele mai imorale figuri ale vremii. Leon trebuia sa se abtina de la mancare din cauza ca suferea de obezitate, cu toate acestea banchetele pe care le dadea erau pe cat de costisitoare pe atat de vulgare, iar cei mai grosolani mascarici si cei mai abjecti curtezani erau invitati sa stea la masa cu Papa si cu cardinalii. Dat fiind ca aceste fapte sunt certe, Biserica nu ii neaga viciile. In chestiunile publice, Leon al X-lea are reputatia rasunatoare de cel mai marsav Vicar al lui Hristos din perioada Renasterii. Din pacate nu avem destul spatiu aici pentru a relata extraordinara poveste a aliantelor, a razboaielor purtate si a tradarilor pline de cinism ale acestui Papa. Nepotismul sau a fost la fel de corupt ca si al predecesorilor lui
Pe 11 martie 1513, Giovanni a fost ales Papa si si-a luat numele de Leon al X-lea. Nu fusese inca hirotonisit, insa aceasta problema a fost remediata pe 15 martie in cadrul comemorarii la Vatican a aniversarii mortii Divinului Iulius (Iulius Cezar).
Encyclopaedia Britannica, 3rd ed., Edinburgh, 1788–97, vol. ix
E aproape inutil sa spunem ca cei care cauta justificari si scuze pentru comportamentul lui Alexandru al VI-lea si a lui Iulius al II-lea, il lasa pe Leon al X-lea in plata criticilor rautaciosi. El i-a satisfacut doar pe „aceia care priveau Curtea Papala ca pe un loc de distractii“.
Enciclopedia Catolica, Pecci ed., 1897, iii, pag. 227
Suspiciunea populara ca Leon a inceput sa se dedea la vicii nefiresti dupa ce a devenit Papa se raspandise in Roma, iar doi istorici importanti ai timpului au consemnat-o. Guicciardini observa ca noul Papa accepta bucuriile pagane ale vietii si ca era „excesiv de devotat carnii, in special acelor placeri pe care decenta ne impiedica sa le mentionam“.
Istoria d’Italia, 1832 ed., lib. xvi, cap. v. pag. 254
Cardinalul Paolo Giovio (Jovius), biograful lui Leon al X-lea, dupa ce vorbeste de „luxul excesiv“ si de „privilegiile regale“ ale papei, sustinea ca acesta „patrunsese secretele noptii“, adaugand: „Si nu era nici strain de infamia de a nutri o dragoste necurata pentru unii dintre sambelanii sai, toti acestia membri ai unora dintre cele mai nobile familii din Italia“.
De Vita Leonis Decimi, Pontificus Maximus, Paolo Giovio, 1897, pag. 96-99
Cu toate acestea, oamenii bisericii de azi il slavesc pe Leon numindu-l „un monument al moralitatii, de o profunda sinceritate spirituala“ (The Oxford Dictionary of the Christian Church, ed. F. L. Cross, 1963, 2nd ed., pag.799; The New International Dictionary of the Christian Church , ed. J. D. Douglas, Zondervan, 1974, pag. 591), adaugand ca datorita pioseniei lui a primit votul unanim al cardinalilor.
Cu toate acestea, cronicile relateaza o cu totul alta poveste: „Cand Papa Iulius a murit, Giovanni de’ Medici (viitorul Leon al X- lea) suferea, la Florenta, de o boala venerica foarte grava. A fost dus la Roma intr-o lectica. Mai tarziu, a facut o ulceratie. Supuratia raspandea o duhoare atat de mare incat s-a raspandit in toate chiliile din enclava, care erau separate doar de niste pereti subtiri. Cardinalii s-au consultat cu medicii din enclava pentru a afla ce se intampla. Acestia, dupa ce fusesera mituiti [chiar de Giovanni de’ Medici], au raspuns ca de’ Medici mai avea cel mult o luna de trait. Acesta este motivul pentru care a fost ales Papa. Astfel Giovanni de’ Medici, care avea pe atunci 38 de ani, a fost ales Papa ca urmare a unei dezinformari. Cum bucuria poate sa vindece orice, el s-a insanatosit curand, astfel ca batranii cardinali au avut motive sa se caiasca.“
Encyclopaedia Britannica, 3rd ed., op. cit., vol. ix, pag. 788
Acum in Sfantul Scaun trona un Leon al X-lea prosper si robust, iar prima sa declaratie a fost:
„Dumnezeu m-a facut Papa, e timpul sa ma bucur de asta“
Encyclopaedia Britannica, 13th ed., xix, pag. 926-7
O declaratie ce prefigura faptele unui om care a dezvoltat comertul cu „indulgente“ si a creat contextul unei noi lovituri militare (a 18-a cruciada de dupa 1096).
Biserica i-a rezumat in chip de scuza mandatul: „Ca ecleziast, defectele sale profesionale, indiferenta declarata fata de autocontrol, cunoscuta autoindulgenta si lipsa de principii ferme, tendinta spre disimulare, hedonismul sau profund si cultivarea companiei muzicantilor, mascaricilor si bufonilor l-au facut demn de dispret sau chiar mai rau. Prin stilul sau de viata risipitor, luxos si grandoman, prin felul in care s-a implicat in politica agitata a vremii… Leon a ruinat trezoreria papala.“
Annales Ecclesiastici, Caesar Baronius, Antwerp, 1592–97, folio iii
Leon a strans in jurul sau personaje de cea mai joasa speta: lingusitori, depravati, autori ai unor comedii obscene care se puneau adesea in scena chiar la Vatican, cu cardinali pe post de actori. Prietenul sau cel mai bun a fost Cardinalul Bimmiena, ale carui comedii erau mai obscene decat toate comediile antice romane sau grecesti si care a fost una dintre cele mai imorale figuri ale vremii. Leon trebuia sa se abtina de la mancare din cauza ca suferea de obezitate, cu toate acestea banchetele pe care le dadea erau pe cat de costisitoare pe atat de vulgare, iar cei mai grosolani mascarici si cei mai abjecti curtezani erau invitati sa stea la masa cu Papa si cu cardinalii. Dat fiind ca aceste fapte sunt certe, Biserica nu ii neaga viciile. In chestiunile publice, Leon al X-lea are reputatia rasunatoare de cel mai marsav Vicar al lui Hristos din perioada Renasterii. Din pacate nu avem destul spatiu aici pentru a relata extraordinara poveste a aliantelor, a razboaielor purtate si a tradarilor pline de cinism ale acestui Papa. Nepotismul sau a fost la fel de corupt ca si al predecesorilor lui
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.