AnuntulVideo >>
Cultura >>
Arta
S -a nascut la 15 august 1771 la Edinburg, ca al noualea copil al unui consilier juridic cu acelasi nume. La varsta de 2 ani are un atac de paralizie infantila nu prea grav dar este trimis la ferma bunicului sau unde va asculta legende si basme despre trecutul Scotiei. In 1778, insanatosit, urmeaza cursurile Scolii superioare din Edinburg dar are si profesor particular acasa. Studiaza opera lui Shakespeare iar la scoala invata limba latina, traducand versuri din Virgiliu sau Horatiu. Tatal sau il pune sa faca practica pentru cariera de magistrat, dar el frecventeaza si cluburi literare. In 1790 se inscrie la Universitatea din Edinburg pentru a deveni avocat. Termina Universitatea in 1792 si profeseaza ca avocat in Edinburg. In 1797 se casatoreste cu Charlotte Margarete Charpentier. Doi ani mai tarziu scrie cateva poeme care vor aparea in 1801 in culegerea Tales of Wonder (Povestiri miraculoase). Peste un an tipareste primele doua volume din Minstrelsy of the Scottisch Border (Balade de la granita Scotiei) unde valorifica bogata sa activitate de culegator de folclor scotian. In 1805 publica cu mare succes The Lay of the Last Ministrel (Balada ultimului menestrel). Tot in acel an incearca sa scrie romanul istoric Waverley dar renunta la sfatul unui prieten. In 1806 este numit secretar al Curtii Supreme a Scotiei si publica volumul de succes Ballads and Lyrical Pieces (Balade si piese lirice). Publica in 1808 volumul Marmion - A Tale of Floden Field (Marmion - Poveste despre batalia de la Flodden). Tot in acel an devine patron al firmei conduse de John Ballantyne dar va avea o gramada de probleme financiare din cauza acestei edituri. In 1814 publica anonim la editorul Constable romanul istoric Waverley on it is Sixty Years Since (Waverley, sau In urma cu saizeci de ani). Peste un an apar poemele The Lord of the Isles (Stapanul insulelor) si The Field of Waterloo (Campul de la Waterloo) si romanul anonim Guy Mannering and the Astrologer (Guy Mannering si Astrologul). Face cunostinta cu Byron. In 1816 apare tot anonim romanul The Antiquary (Amatorul de antichitati) si o serie de povestiri istorice adunate impreuna sub denumirea Tales of My Landlord (Povestirile unui proprietar). Peste un an, tot anonim, publica poemul Harold the Dauntless (Harold Neimblanzitul) cu care se incheie activitatea poetica a lui Walter Scott. Tot in 1817 termina romanul Rob Roy care este publicat la sfarsitul an ului. Walter Scott va ceda in 1818 editorului Constable drepturile in exclusivitate asupra romanelor din seria Waverley pentru suma de 12000 lire necesare pentru intretinerea domeniului sau Abbotsford (Vadul Staretilor) pe care-l cumparase in 1811 (pe malul raului Tweed). In 1819 apar romanele The Bride of Lammermoor (Mireasa din Lammermoor) si A Legend of Montrose (O legenda despre Montrose) precum si marele sau succes Ivanhoe.
In 1820 George al IV-lea il numeste baron si ii apare romanul The Monastery (Manastirea). Peste trei ani apar Quentin Durward si St. Ronan's Well (Izvorul Sf. Ronan) - ultimul fiind singurul sau roman inspirat de evenimente din actualitate. In 1825 editura Ballantyne and Co si librariile hurst and Robinson falimenteaza si-l lasa dator cu uriasa suma de 130.000 de lire pe care se angajeaza s-o achite treptat.
Sotia sa moare in 1826, Walter Scott continuand sa lucreze intens pentru a-si plati datoriile: apare romanul Woodstock, or The Cavalier. A Tale of the Year Sixteen Hundred and Fifty-one (Woodstock sau monarhistul). In toamna aceluiasi an se duce la Londra si apoi la Paris pentru a se documenta in privinta unei viitoare carti despre Napoleon. In 1827 recunoaste ca este autorul seriei de romane Waverley. In iunie 1827 apare in noua volume The Life of Napoleon Buonaparte (Viata lui Napoleon Bonaparte). In 1828 achita doar 40000 lire din datoriile sale si publica romanul St. Valentine's Day or The Fair Maid of Perth (Ziua Sf. Valentin sau Frumoasa din Perth). In 1829 apare primul volum din History of Scotland (Istoria Scotiei) si Anne of Geierstein din seria Waverley.
Sufera de o usoara paralizie in februarie 1830 si de un atac de apoplexie in noiembrie pentru ca peste un an sa paralizeze. Totusi va publica inca doua romane: Count Robert of Paris (Contele Robert din Paris) si Castle Dangerous (Castelul primejdiilor).
La sfatul medicilor, face o croaziera in Mediterana, se opreste pe insula Malta si apoi la Neapole. Peste un an, in 1832 se duce la Roma, trece prin Florenta, Venetia, Munchen, Ulm, Frankfurt si Nijmegen, unde sufera un nou atac de apoplexie foarte grav. Este dus la Londra, apoi la Casa Abbotsford, unde moare pe 21 septembrie.