Razboiul din Vietnam a avut loc intre 1 noiembrie 1961 si 30 aprilie 1975, caderea Saigonului. Razboiul a fost purtat intre Republica Democrata Vietnam (Vietnamul de Nord), sprijinita de China si Uniunea Sovietica, si Republica Vietnam (Vietnamul de Sud), sprijinita de Statele Unite.
Conflictul s-a incheiat cu infrangerea Vietnamului de Sud si unificarea tarii sub conducere comunista. Trupele americane s-au retras din Vietnam, razboiul fiind considerat unul dintre marile esecuri ale politicii externe americane.
Prin Razboiul din Vietnam, in sens mai larg, se intelege cel de-al doilea razboi din Indochina (1955-30 aprilie 1975) iar, in sens mai restrans, interventia americana (intre 1965-1973). In principiu, razboiul a fost purtat pentru reunificarea Vietnamului despartit temporar de infrangerea decisiva din 1954 a armatei coloniale franceze.
In acest conflict cele doua mari puteri comuniste concurau si una cu cealalta si pentru influenta in Asia de sud-est, iar SUA incerca sa impiedice raspandirea comunismului in tarile fragile din Asia, care, recent au devenit independente. Conflictele militare terestre s-au purtat, in mare parte, in Vietnamul de Sud, respectiv in Laos si Cambogia, in zonele de granita cu Vietnamul. In prima perioada a razboiului, trupele armatei Vietnamului de Sud, pregatite de consilierii militari americani, au incercat sa elimine fortele de gherila care se ascundeau in zonele rurale si in sistemul de canale subterane, dar, datorita haosului si opresiunii politice din sud, numarul acestora, in loc scada, a crescut.
In anii 1960 conducerea politica si militara americana a decis ca, pe langa consilierii si instructorii militari americani, sa trimita in zona si trupe. Gherilele din nord erau sprijiniti de trupele armatei Vietnamului de Nord, incercand de mai multe ori sa cucereasca Vietnamul de Sud, doar interventia militara americana a putut sa salveze situatia.
Ca raspuns, aviatia SUA a incercat sa distruga industria Vietnamului de Nord, dar efectele nu au fost cele scontate din cauza ajutorului acordat Vietnamului de Nord de URSS si China. Datorita imaginilor necenzurate transmise de televiziune, opinia publica din toata lumea a putut sa vada cruditatile razboiului fara frontiere, ceea ce a condus la intarirea miscarilor pacifiste si cresterii rezistentei americanilor fata de serviciul militar obligatoriu.
In paralel, politicienii din SUA au incercat permanent sa obtina independenta partii din Sud, dar Vietnamul de Sud nu ceda din pretentiile sale, dorind ca toti militarii straini sa parasesca sudul, tara sa fie reunificata si sa se desfasoare alegeri libere, mizand pe faptul ca, datorita haosului din Vietnamul de Sud, alegerile vor fi castigate de comunisti. In final, in anul 1972, delegatiile SUA si cea a Vietnamului de Sud s-au inteles, fara stirea delegatiei Vietnamului de Sud.
Conducerea americana inca din 1968 a avut intentia sa se retraga din conflict, dar dorea sa faca acest lucru cu un minim de pierdere de prestigiu.
Dupa semnarea acordului de pace, in 1973, SUA si-a retras fortele militare din regiune. Fortele Vietnamul de Sud, ramase fara sprijin, s-au diminuat, iar Vietnamul de Nord, incalcand acordul de pace, in 1975 au atacat Vietnamul de Sud, ocupand Saigonul, capitala acestuia. Cele doua tari au fost unificate oficial in anul 1976 sub numele de Republica Socialista Vietnam.