Gheorghe Cartan cunoscut si sub numele de Badea Cartan (n. 24 ianuarie 1849, Cartisoara - d. 7 august 1911) a fost un taran roman care a luptat pentru independenta romanilor din Transilvania, distribuind carti romanesti, aduse clandestin din Romania, la sate. A calatorit pe jos pana la Roma pentru a vedea cu ochii sai Columna lui Traian si alte marturii despre originea latina a poporului roman. In 1877 s-a inrolat voluntar in razboiul de independenta al Romaniei.
„Muzeul Etnografic si Memorial Badea Cartan" din Cartisoara detine obiecte care i-au apartinut.
Badea Cartan a fost un taran originar din Cartisoara (Sibiu), unde s-a nascut in anul 1849. Acest cioban simplu a ramas in istoria romanilor ca un luptator pentru unirea romanilor din Transilvania cu cei din Vechiul Regat, toata viata sa dedicand-o acestui scop.
Intr-o vreme in care romanii din Transilvania apartineau Imperiului Austro-Ungar si nu se bucurau de drepturi, Badea Cartan a folosit cea mai eficienta arma: cartea. Badea Cartan, care a indragit cu patima cartea, cartea romaneasca si cartea de istorie, a trecut timp de 30 de ani de mai multe ori muntii, din porunca inimii, aducand din Vechiul Regat in Transilvania, in traista, sute de carti romanesti. Ajuns de mai multe ori la Bucuresti, el a cunoscut mai multi oameni de cultura, de la care a invatat istoria romanilor si mai ales ideea romanitatii[A] poporului roman. Dorind sa vada cu propriii sai ochi momentele care erau marturii ale istoriei poporului roman, Badea Cartan s-a hotarat sa plece pe jos la Roma. Ajuns acolo, Badea Cartan s-a dus mai intai la Columna lui Traian.
„Cum era singur si al nimanui, cum se facuse seara, s-a asezat pe trotuar si s-a culcat la picioarele Columnei. A doua zi dimineata, trecatorii, politistii, ziaristii, au avut o revelatie: un taran din Corjati, un dac la picioarele Columnei lui Traian. Presa din Roma a scris in ziua urmatoare:„Un dac a coborat de pe Columna: cu plete, cu camasa si cusma, cu itari si cu opinci". I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri." Badea Cartan a facut senzatie la Roma, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie si prietenie.
De-a lungul vietii sale a calatorit prin Ungaria, Austria, Italia, Elvetia, Egipt, Germania, Ierusalim si in atatea locuri prin tara. Daca alti calatori celebri si-au dedicat viata expeditiilor din dorinta de a descoperi noi teritorii, ori pentru a se imbogati, Badea Cartan a calatorit pentru a vedea cu ochii sai stramosii poporului roman si din dragoste pentru istoria lor. Badea Cartan a fost cunoscut, indragit, pretuit de barbatii politici, de oamenii de cultura, de mediile patriotice din Vechiul Regat.
In anul 1911, la 62 de ani, Badea Cartan s-a stins din viata, fara a mai apuca sa vada ziua intregirii tuturor romanilor. A fost inmormantat in cimitirul de la Sinaia, pe mormantul sau fiind trecute urmatoarele cuvinte: „Badea Cartan doarme aici visand intregirea neamului sau". Badea Cartan se intoarce la oi dupa fiecare aventura. Dar o alta idee nu-i da pace lui: vrea sa faca negot cu carti. Carti romanesti. N-a putut prima data cand a cerut autorizatie. Pentru ca omul nostru spunea tot ce avea pe suflet si trimisii imparatesti nu prea erau de acord. Pleaca la Vat, unde era inchis Ioan Slavici si, apoi, la Seghedin, unde erau inchisi Memorandistii de la Cluj. Si despre toate simtamintele lui pune pe hartie versuri. Pe la 1895, iar cere autorizatie sa faca negot. Tot carti romanesti. De data aceasta este arestat.