Din aceeasi categorie
|
Lumina, intuneric si culori - Teoria lui Goethe 1.993 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Calatoria Dintre Vieti - Michael Newton (tradus) 1.231 vizite - 0 comentarii adaugat de Laur |
||||||||||||||||||
|
Brainiac - Microwaves - Newton's Cradle 914 vizite - 0 comentarii adaugat de odette |
||||||||||||||||||
|
Descifrarea codului DaVinci 718 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Totul despre Big Ben-Londra 493 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Tainele planetei Venus 493 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ideea geniala a lui Einstein - Documentar 89 minute 1.003 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Filozofia culorilor 221 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
America urii – Panterele negre 751 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Galeria Maestrilor - Tiepolo ( Documentar ) 746 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Isaac Newton
| Adaugat de Cozana | 02.07.2014 |  Adauga
la favorite |
817 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteIsaac Newton (n. 4 ianuarie 1643 / S.V. 25 decembrie 1643, Woolsthorpe-by-Colsterworth, Lincolnshire, Anglia – d. 31 martie 1727 / S.V. 20 martie 1727, Kensington, Middlesex, Anglia) a fost un renumit om de stiinta englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician si astronom, presedinte al Royal Society. Isaac Newton este savantul aflat la originea teoriilor stiintifice care vor revolutiona stiinta, in domeniul opticii, matematicii si in special al mecanicii. In 1687 a publicat lucrarea Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, in care a descris Legea atractiei universale si, prin studierea legilor miscarii corpurilor, a creat bazele mecanicii clasice. A contribuit, impreuna cu Gottfried Wilhelm von Leibniz, la fondarea si dezvoltarea calculului diferential si a celui integral. Newton a fost primul care a demonstrat ca legile naturii guverneaza atat miscarea globului terestru, cat si a altor corpuri ceresti, intuind ca orbitele pot fi nu numai eliptice, dar si hiperbolice sau parabolice. Tot el a aratat ca lumina alba este o lumina compusa din radiatii monocromatice.
Newton a fost un fizician, inainte de toate. Laboratorul sau urias a fost domeniul astronomiei, iar instrumentele sale geniale au fost metodele matematice, unele dintre ele inventate de el insusi. Newton nu s-a lasat antrenat de latura pur astronomica si matematica a activitatii sale, ci a ramas de preferinta fizician. In aceasta consta neobisnuita tenacitate si economia gandirii sale. Pana la Newton si dupa el, pana in timpurile noastre, omenirea n-a cunoscut o manifestare a geniului stiintific, de o forta si o durata mai mare.
Intre 1670 si 1672 Newton s-a ocupat mai mult cu problemele de optica. Primul sau articol stiintific a fost publicat despre acest domeniu in 1672 in Proceedings of the Royal Society. In acest timp a studiat refractia luminii, demonstrand ca o prisma de sticla poate descompune lumina alba intr-un spectru de culori si ca adaugarea unei lentile si a unei alte prisme poate recompune lumina alba. Pe baza acestei descoperiri a construit un telescop cu reflexie, care a fost prezentat in 1671 la Royal Society. Newton a probat ca lumina este alcatuita din particule. Cercetarile ulterioare au demonstrat natura ondulatorie a luminii, pentru ca, mai tarziu, in mecanica cuantica sa se vorbeasca despre dualismul corpuscul-unda.
De asemenea, modelul de telescop folosit azi este cel introdus de catre Newton.
Teoria gravitatiei[modificare sursa]
In 1679 Newton reia studiile sale asupra gravitatiei si efectelor ei asupra orbitelor planetelor, referitoare la legile lui Kepler cu privire la miscarea corpurilor ceresti, si publica rezultatele in lucrarea De Motu Corporum ("Asupra miscarii corpurilor", 1684).
In lucrarea Philosophiae naturalis principia mathematica ("Principiile matematice ale filozofiei naturale", 1687), Newton stabileste cele trei legi universale ale miscarii (Legile lui Newton), referitoare la inertia de repaus si miscare si la principiul actiune-reactiune. Foloseste pentru prima data termenul latin gravitas (greutate), pentru determinarea analitica a fortelor de atractie, si defineste Legea atractiei universale.
Triumful stiintific al lui Newton in ultimele decenii se impletea intr-un anumit grad cu o bunastare exterioara: onorurile palatului, respectul discipolilor, ingrijire buna acasa. Nepoata sa a continuat sa locuiasca la el si nu s-a despartit de el nici dupa ce s-a maritat a doua oara cu Condwitt. Batranetea lui a fost linistita, fara complicatii si zguduiri bruste. Abia la varsta de 80 de ani s-a constatat la Newton o afectiune serioasa a vezicii, insotita de o litiaza. Cu toate ca detinea o functie inalta, el a ramas pana in ultimele zile modest si simplu in relatiile cu oamenii si in imbracaminte. Dupa marturia multor contemporani, in infatisarea sa exterioara, Newton nu avea nimic deosebit, care sa atraga atentia. Era de statura sub-mijlocie, indesat si cu o privire vie si patrunzatoare. Numarul destul de mare de portrete in ulei confirma parerile contemporanilor sai. Newton se bucura de o sanatate excelenta ; pana la sfarsitul vietii sale el a pierdut doar o singura masea si si-a pastrat pana la sfarsit un par des si frumos, de un alb splendid la batranete, dupa marturia lui Condwitt. Parul si-l lega uneori cu o funda. Newton nu era un bun tovaras de conversatie, fiind mereu cufundat in ganduri. In legatura cu aceasta s-au pastrat multe anectode despre felul sau de a fi distrat. Econom si socotit, el isi ajuta intotdeauna cu placere prietenii si rudele. Dupa moartea sa a ramas o mostenire importanta, de 32.000 lire sterline.
Starea sanatatii lui Newton s-a inrautatit vizibil in 1725. In acel an Londra a fost vizitata de preceptorul lui Ludovic al XV-lea, abatele Alary, si Newton a putut prezida inca sedinta solemna a Societatii Regale, tinuta cu acest prilej.
Din 1725, Newton si-a incetat de fapt serviciul la Monetarie si si-a predat functiile sotului nepoatei sale – Condwitt. El a fost mutat la Kensington, iar pe 28 februarie 1727 merge la Londra pentru a prezida sedinta Societatii regale. La inapoiere in Kensington, la 4 martie, a avut o criza de litiaza. Cateva zile, mai erau sperante ca Newton se va insanatosi; la 18 martie Newton mai citise ziarele si avusese o convorbire cu medicul sau si cu Condwitt. In seara aceleiasi zile el si-a pierdut cunostinta si a murit linistit in noaptea de 20 spre 21 martie, in varsta de 84 de ani. Corpul lui Newton a fost adus de la Kensington la Londra si inmormantat in cadrul unei ceremonii solemne la Westminster. Peste patru ani, rudele lui Newton au ridicat la mormantul sau un monument cu chipul lui, decorat cu diferite embleme si simboluri.
Epitaful de pe mormantul sau contine urmatorul text: „Aici se odihneste Sir Isaac Newton, nobil, care cu o ratiune aproape divina a demonstrat cel dintai, cu faclia matematicii, miscarea planetelor, caile cometelor si fluxurile oceanelor. El a cercetat deosebirile razelor luminoase si diferitele culori care apar in legatura cu acesta, ceea ce nu banuia nimeni inaintea lui. Interpret sarguincios, intelept si corect al naturii, al antichitatii si al Sfintei Scripturi, el a afirmat prin filozofia sa maretia Dumnezeului atotputernic, iar prin caracterul sau exprima simplitatea evanghelica. Sa se bucure muritorii, ca a existat o asemenea podoaba a speciei umane. Nascut la 25 decembrie 1642, decedat la 20 martie 1727".
Newton a fost un fizician, inainte de toate. Laboratorul sau urias a fost domeniul astronomiei, iar instrumentele sale geniale au fost metodele matematice, unele dintre ele inventate de el insusi. Newton nu s-a lasat antrenat de latura pur astronomica si matematica a activitatii sale, ci a ramas de preferinta fizician. In aceasta consta neobisnuita tenacitate si economia gandirii sale. Pana la Newton si dupa el, pana in timpurile noastre, omenirea n-a cunoscut o manifestare a geniului stiintific, de o forta si o durata mai mare.
Intre 1670 si 1672 Newton s-a ocupat mai mult cu problemele de optica. Primul sau articol stiintific a fost publicat despre acest domeniu in 1672 in Proceedings of the Royal Society. In acest timp a studiat refractia luminii, demonstrand ca o prisma de sticla poate descompune lumina alba intr-un spectru de culori si ca adaugarea unei lentile si a unei alte prisme poate recompune lumina alba. Pe baza acestei descoperiri a construit un telescop cu reflexie, care a fost prezentat in 1671 la Royal Society. Newton a probat ca lumina este alcatuita din particule. Cercetarile ulterioare au demonstrat natura ondulatorie a luminii, pentru ca, mai tarziu, in mecanica cuantica sa se vorbeasca despre dualismul corpuscul-unda.
De asemenea, modelul de telescop folosit azi este cel introdus de catre Newton.
Teoria gravitatiei[modificare sursa]
In 1679 Newton reia studiile sale asupra gravitatiei si efectelor ei asupra orbitelor planetelor, referitoare la legile lui Kepler cu privire la miscarea corpurilor ceresti, si publica rezultatele in lucrarea De Motu Corporum ("Asupra miscarii corpurilor", 1684).
In lucrarea Philosophiae naturalis principia mathematica ("Principiile matematice ale filozofiei naturale", 1687), Newton stabileste cele trei legi universale ale miscarii (Legile lui Newton), referitoare la inertia de repaus si miscare si la principiul actiune-reactiune. Foloseste pentru prima data termenul latin gravitas (greutate), pentru determinarea analitica a fortelor de atractie, si defineste Legea atractiei universale.
Triumful stiintific al lui Newton in ultimele decenii se impletea intr-un anumit grad cu o bunastare exterioara: onorurile palatului, respectul discipolilor, ingrijire buna acasa. Nepoata sa a continuat sa locuiasca la el si nu s-a despartit de el nici dupa ce s-a maritat a doua oara cu Condwitt. Batranetea lui a fost linistita, fara complicatii si zguduiri bruste. Abia la varsta de 80 de ani s-a constatat la Newton o afectiune serioasa a vezicii, insotita de o litiaza. Cu toate ca detinea o functie inalta, el a ramas pana in ultimele zile modest si simplu in relatiile cu oamenii si in imbracaminte. Dupa marturia multor contemporani, in infatisarea sa exterioara, Newton nu avea nimic deosebit, care sa atraga atentia. Era de statura sub-mijlocie, indesat si cu o privire vie si patrunzatoare. Numarul destul de mare de portrete in ulei confirma parerile contemporanilor sai. Newton se bucura de o sanatate excelenta ; pana la sfarsitul vietii sale el a pierdut doar o singura masea si si-a pastrat pana la sfarsit un par des si frumos, de un alb splendid la batranete, dupa marturia lui Condwitt. Parul si-l lega uneori cu o funda. Newton nu era un bun tovaras de conversatie, fiind mereu cufundat in ganduri. In legatura cu aceasta s-au pastrat multe anectode despre felul sau de a fi distrat. Econom si socotit, el isi ajuta intotdeauna cu placere prietenii si rudele. Dupa moartea sa a ramas o mostenire importanta, de 32.000 lire sterline.
Starea sanatatii lui Newton s-a inrautatit vizibil in 1725. In acel an Londra a fost vizitata de preceptorul lui Ludovic al XV-lea, abatele Alary, si Newton a putut prezida inca sedinta solemna a Societatii Regale, tinuta cu acest prilej.
Din 1725, Newton si-a incetat de fapt serviciul la Monetarie si si-a predat functiile sotului nepoatei sale – Condwitt. El a fost mutat la Kensington, iar pe 28 februarie 1727 merge la Londra pentru a prezida sedinta Societatii regale. La inapoiere in Kensington, la 4 martie, a avut o criza de litiaza. Cateva zile, mai erau sperante ca Newton se va insanatosi; la 18 martie Newton mai citise ziarele si avusese o convorbire cu medicul sau si cu Condwitt. In seara aceleiasi zile el si-a pierdut cunostinta si a murit linistit in noaptea de 20 spre 21 martie, in varsta de 84 de ani. Corpul lui Newton a fost adus de la Kensington la Londra si inmormantat in cadrul unei ceremonii solemne la Westminster. Peste patru ani, rudele lui Newton au ridicat la mormantul sau un monument cu chipul lui, decorat cu diferite embleme si simboluri.
Epitaful de pe mormantul sau contine urmatorul text: „Aici se odihneste Sir Isaac Newton, nobil, care cu o ratiune aproape divina a demonstrat cel dintai, cu faclia matematicii, miscarea planetelor, caile cometelor si fluxurile oceanelor. El a cercetat deosebirile razelor luminoase si diferitele culori care apar in legatura cu acesta, ceea ce nu banuia nimeni inaintea lui. Interpret sarguincios, intelept si corect al naturii, al antichitatii si al Sfintei Scripturi, el a afirmat prin filozofia sa maretia Dumnezeului atotputernic, iar prin caracterul sau exprima simplitatea evanghelica. Sa se bucure muritorii, ca a existat o asemenea podoaba a speciei umane. Nascut la 25 decembrie 1642, decedat la 20 martie 1727".
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.