Din aceeasi categorie
|
Incalzirea Planetei 1.668 vizite - 0 comentarii adaugat de alina |
||||||||||||||||||
|
Cei mai vechi zei ai nostri: originile lui Venus 250 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
E posibila terraformarea lui Marte, Venus si a Lunii 81 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pianeta noastra 429 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Paradis sau uitare - Proiectul Venus (subtitrat) 1.782 vizite - 0 comentarii adaugat de Laur |
||||||||||||||||||
|
Discurs despre starea planetei 853 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
O calatorie spre planeta Venus / 1.791 vizite - 0 comentarii adaugat de valiza |
||||||||||||||||||
|
NASTEREA UNEI PLANETE 572 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Anii pierduti ai lui Iisus pot fi in sfarsit gasiti 564 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Planeta Venus 970 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Cinema >> Stiinta, documentare
Tainele planetei Venus
| Adaugat de Cozana | 18.02.2019 |  Adauga
la favorite |
483 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteVenus este a doua planeta ca distanta fata de Soare in sistemul nostru solar.
Situata la 108 milioane km de Soare, Venus isi parcurge orbita in 224,7 de zile.Rotatia in jurul propriei sale axe este foarte lenta, dureaza 243 de zile si are loc de la vest la est, in sens invers fata de rotatia celorlalte planete. Cu un diametru de 12.100 km, Venus este, ca pozitie, a doua planeta (pornind de la Soare) din sistemul solar, orbita sa fiind cuprinsa intre cea a planetelor Mercur si Pamant. Venus este cu foarte putin mai mica decat Pamantul, dar atmosfera sa este foarte diferita: in principal, aceasta este compusa din 96 % gaz carbonic si 3,5 % azot. Ea este inconjurata de un val gros de nori repartizati in trei straturi situate la o altitudine intre 50 si 70 km. Unii dintre acestia provoaca ploi de acid sulfuric, o substanta chimica foarte agresiva chimic. Pe Venus temperatura este foarte ridicata. De fapt, gazul carbonic acumulat in atmosfera actioneaza sub efectul razelor Soarelui ca geamurile unei sere: temperatura la sol ajunge pana 460 °C. Suprafata planetei Venus este plina de platouri vulcanice, circa 80 % avand o variatie a inaltimii nu mai mare de 1 km. Se pare ca multi vulcani sunt inca activi. La fel ca si Mercur, Venus nu are sateliti
Venus este una din cele patru planete terestre (telurice) solare, in sensul ca, la fel ca Pamantul, este un corp ceresc cu suprafata solida. Marimea si masa sunt foarte asemanatoare cu Pamantul si este adesea descris ca „sora" Pamantului, sau "fratele geaman" Diametrul planetei Venus este de 12,092 km (cu numai 650 km mai putin decat cel al Pamantului) iar masa sa este 81,5% din cea a Pamantului. Conditiile de pe suprafata venusiana difera radical de cele de pe Pamant, din cauza densei atmosfere de dioxid de carbon. Atmosfera planetei Venus este formata din 96,5% dioxid de carbon, restul de 3,5%, fiind azot
In 1611, Galileo Galilei a cercetat planeta Venus prin luneta sa, iar descoperirile facute au fost consemnate in urmatoarea anagrama: MATER AMORUM AEMULATUR CYNTHIE FORMAS, in traducere: Mama lui Amor imita formele Cynthiei, sau mai pe intelesul nostru: Venus reproduce fazele Lunii. Descoperind fazele planetei Venus, Galilei a dat o lovitura decisiva teoriei geocentrice, demonstrind ca aceasta planeta se invirte in jurul Soarelui, ca si Pamintul, si ca toate celelalte planete ale Sistemului Solar.
In Secolul al XVII-lea se desfasoara marele diferend stiintific dintre Isaac Newton (1642-1727) si G.W. Leibnitz (1646-1716) privind paternitatea calcului diferential. In schimbul de scrisori care a avut loc intre cei 2 giganti ai stiintei, Newton i-a trimis lui Leibnitz, fara nici o explicatie, seria binomului ce-i poarta numele. Leibnitz a rezolvat-o, insa, a primit, mai tirziu, din partea colegului sau, o anagrama pe care nu a reusit sa o rezolve.
Suprafata venusiana a fost subiect de speculatii pana in secolul al XX-lea cand unele din secretele sale au fost descoperite de stiinta. Venus a fost in cele din urma cartografiat in detaliu de sonda Magellan in anii 1990-91. Solul venusian prezinta dovezi extinse de activitate vulcanica, cu prezenta sulfului in atmosfera, ceea ce poate indica faptul ca recent au existat unele eruptii vulcanice.
Aproximativ 80% din suprafata venusiana este acoperita de campii vulcanice netede, formate din campii in proportie de 70%, 10% campii plate. Doua tinuturi muntoase "continente" alcatuiesc restul de suprafatei acestuia, una situata in emisfera nordica a planetei, iar cealalta la sud de ecuator. Continentul din nord se numeste Terra Istar, dupa Ishtar, zeita Babiloniana a dragostei si este de aproximativ de marimea Australiei. Muntele Maxwell este cel mai inalt munte de pe Venus, se afla pe Ishtar Terra. Varful sau este cu 11 km mai sus decat cota suprafetei medii venusiene. Continentul sudic se numeste Terra Afrodita, dupa zeita dragostei din mitologia greaca si este cel mai mare dintre cele doua regiuni muntoase, avand aproximativ dimensiunea Americii de Sud. O retea de eruptii si falii acopera o mare parte din aceasta suprafata. Lipsa de dovezi a prezentei lavei care insoteste orice flux de vizibil de caldera ramane o enigma. Planeta are cateva urme de impact de crater, care demonstreaza ca suprafata este relativ tanara, de aproximativ 300-600 milioane de ani.
Situata la 108 milioane km de Soare, Venus isi parcurge orbita in 224,7 de zile.Rotatia in jurul propriei sale axe este foarte lenta, dureaza 243 de zile si are loc de la vest la est, in sens invers fata de rotatia celorlalte planete. Cu un diametru de 12.100 km, Venus este, ca pozitie, a doua planeta (pornind de la Soare) din sistemul solar, orbita sa fiind cuprinsa intre cea a planetelor Mercur si Pamant. Venus este cu foarte putin mai mica decat Pamantul, dar atmosfera sa este foarte diferita: in principal, aceasta este compusa din 96 % gaz carbonic si 3,5 % azot. Ea este inconjurata de un val gros de nori repartizati in trei straturi situate la o altitudine intre 50 si 70 km. Unii dintre acestia provoaca ploi de acid sulfuric, o substanta chimica foarte agresiva chimic. Pe Venus temperatura este foarte ridicata. De fapt, gazul carbonic acumulat in atmosfera actioneaza sub efectul razelor Soarelui ca geamurile unei sere: temperatura la sol ajunge pana 460 °C. Suprafata planetei Venus este plina de platouri vulcanice, circa 80 % avand o variatie a inaltimii nu mai mare de 1 km. Se pare ca multi vulcani sunt inca activi. La fel ca si Mercur, Venus nu are sateliti
Venus este una din cele patru planete terestre (telurice) solare, in sensul ca, la fel ca Pamantul, este un corp ceresc cu suprafata solida. Marimea si masa sunt foarte asemanatoare cu Pamantul si este adesea descris ca „sora" Pamantului, sau "fratele geaman" Diametrul planetei Venus este de 12,092 km (cu numai 650 km mai putin decat cel al Pamantului) iar masa sa este 81,5% din cea a Pamantului. Conditiile de pe suprafata venusiana difera radical de cele de pe Pamant, din cauza densei atmosfere de dioxid de carbon. Atmosfera planetei Venus este formata din 96,5% dioxid de carbon, restul de 3,5%, fiind azot
In 1611, Galileo Galilei a cercetat planeta Venus prin luneta sa, iar descoperirile facute au fost consemnate in urmatoarea anagrama: MATER AMORUM AEMULATUR CYNTHIE FORMAS, in traducere: Mama lui Amor imita formele Cynthiei, sau mai pe intelesul nostru: Venus reproduce fazele Lunii. Descoperind fazele planetei Venus, Galilei a dat o lovitura decisiva teoriei geocentrice, demonstrind ca aceasta planeta se invirte in jurul Soarelui, ca si Pamintul, si ca toate celelalte planete ale Sistemului Solar.
In Secolul al XVII-lea se desfasoara marele diferend stiintific dintre Isaac Newton (1642-1727) si G.W. Leibnitz (1646-1716) privind paternitatea calcului diferential. In schimbul de scrisori care a avut loc intre cei 2 giganti ai stiintei, Newton i-a trimis lui Leibnitz, fara nici o explicatie, seria binomului ce-i poarta numele. Leibnitz a rezolvat-o, insa, a primit, mai tirziu, din partea colegului sau, o anagrama pe care nu a reusit sa o rezolve.
Suprafata venusiana a fost subiect de speculatii pana in secolul al XX-lea cand unele din secretele sale au fost descoperite de stiinta. Venus a fost in cele din urma cartografiat in detaliu de sonda Magellan in anii 1990-91. Solul venusian prezinta dovezi extinse de activitate vulcanica, cu prezenta sulfului in atmosfera, ceea ce poate indica faptul ca recent au existat unele eruptii vulcanice.
Aproximativ 80% din suprafata venusiana este acoperita de campii vulcanice netede, formate din campii in proportie de 70%, 10% campii plate. Doua tinuturi muntoase "continente" alcatuiesc restul de suprafatei acestuia, una situata in emisfera nordica a planetei, iar cealalta la sud de ecuator. Continentul din nord se numeste Terra Istar, dupa Ishtar, zeita Babiloniana a dragostei si este de aproximativ de marimea Australiei. Muntele Maxwell este cel mai inalt munte de pe Venus, se afla pe Ishtar Terra. Varful sau este cu 11 km mai sus decat cota suprafetei medii venusiene. Continentul sudic se numeste Terra Afrodita, dupa zeita dragostei din mitologia greaca si este cel mai mare dintre cele doua regiuni muntoase, avand aproximativ dimensiunea Americii de Sud. O retea de eruptii si falii acopera o mare parte din aceasta suprafata. Lipsa de dovezi a prezentei lavei care insoteste orice flux de vizibil de caldera ramane o enigma. Planeta are cateva urme de impact de crater, care demonstreaza ca suprafata este relativ tanara, de aproximativ 300-600 milioane de ani.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.