Traducerea in limba greaca a BIBLIEI are loc in sec III B.C., in perioada 220 – 190 B.C. Saptezeci de rabini au tradus independent din ebraica in greaca. Traducerea s-a numit SEPTUAGINTA , adica opera religioasa a celor 70, aprobata de sinedriul de la Alexandria .
In sec. II A.D. se fac traduceri in syriaca un dialect de aramaica si varianta egipteana sau coptica.
La 385 A.D. se traduce BIBLIA IN LIMBA LATINA. Traducerea este numita VULGATA .
Numarul cartilor cuprinse in Vechiul Testament s-a modificat in sec. II – IV.
Conciliile de la Laodicea (363 A.D.) si de la Cartagina (397 A.D.) au aprobat o lista de carti ale Noului Testament identica cu cel de azi, cu o exceptie, lipsea Apocalipsa.
In afara cartilor sus amintite in Septuaginta apar scrierile numite " apocrife “( de la cuvantul grecesc apokryphos ce se traduce prin ascuns ) incepand cu sec.V-lea. Apocrifele nu au fost incluse in Biblia ebraica.
Acestea sunt: Judita, Intelepciunea lui Solomon, Tabita, Sirah, Baruch, 1 si 2 Macabei.
Judita si Tabita au fost carti istorice.
Baruh un apendice al cartii lui Eremia.
Sirah o complectare a intelepciunii din Proverbe si Ecleziast.
Cartile Macabei cuprind date istorice.
In afara acestora mai sunt incluse in apocrife si doua carti ale lui Esdra in complectare la cartea Estera , Cantecul celor trei tineri ca o complectare cap. 12 la cartea lui Daniel, Susana considerata capitol 13 la cartea lui Daniel, Dragon un capitol 14 la cartea lui Daniel si Rugaciunea lui Manase.
Biserica Romano Catolica si cea Otodoxa cuprind in afara cartilor Septuagintei si apocrifele cu exceptia celor doua carti ale lui Esdra si Rugaciunea lui Manase .