Din aceeasi categorie
|
Maimuta bufnita sau maimuta nocturna 2.764 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Bufnita polara 765 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Bufnita 3.047 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Bufnita de zapada 1.495 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Ciuf de camp ( Asio flammeus ) 489 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Dubai Aquarium 2.417 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Pisica de mare 2.022 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Peste vasla 4.313 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Steaua de mare 155 vizite - 0 comentarii adaugat de Cozana |
||||||||||||||||||
|
Cormoranul mare - Delta Dunarii 1.232 vizite - 0 comentarii adaugat de Laur |
||||||||||||||||||
AnuntulVideo >>
Animale >> Animalele planetei
Bufnita mare cornuta
| Adaugat de Cozana | 24.01.2014 |  Adauga
la favorite |
1.910 vizualizari Nota film: 0 / 5 (0 voturi ) |
|||||||||
Sterge
din favoriteBufnita mare cornuta traieste pe tot intinsul continentului American, dar mai ales in Canada, Sudul si Centrul Americii de Sud pana la Stramtoarea Magellan. E una dintre cele mai raspandite specii de bufnite. Locuieste aproape tot timpul anului in acelasi loc, insa bufnitele care stau in Nord migreaza toamna spre Sud.
Genul: denumirea "Bubo" vine de la cuvantul latin care inseamna „bufnita" sau din cuvantul grecesc ce inseamna „vultur bufnita", cuvant folosit in primul veac de catre naturalistul Gaius Plinius Secundus. Specia este inrudita cu bufnita vultur din Eurasia.
Specia: "virginianus" se traduce prin „din Virginia", locul in care a fost intalnit prima data aceast specimen de bufnita.
Bufnitele cornute sunt mari si voluminoase, ajung sa cantareasca pana la 2 kilograme, avand o deschidere a aripilor de 36-60 de grade si o inaltime de 45-63 de cm. Femelele si masculii se aseamana, singura deosebire dintre sexe fiind dimensiunea, femelele fiind mai mari decat masculii.
Corpul bufnitelor cornute este acoperit cu un penaj maro si pete de culori mai inchise, avand pene albe in jurul gatului care sunt asezate asemenea unui guler ce contrasteaza in colorit cu penele situate mai jos pe corp.
Unele bufnite au culori mai deschise si in restul corpului dar gulerul este intotdeauna in evidenta.
Discurile de pe chipul bufnitei au culori diverse de la oranj la gri si alb care formeaza un V in jurul ochilor de culoare galbena cu pupile negre. Smocurile urechilor sunt mari si sunt asezate mult deasupra capului.
Asemenea cainilor, bufnitele folosesc urechile in limbajul corporal. Cand bufnitele sunt iritate, urechile se lasa iar cand sunt curioase urechile se ridica. Aceasta specie este denumita „Marea Bufnita" (Great Horned Owl) datorita dimensiunilor sale, culorii ochilor, urechilor si elegantului guler alb.
Vocea: Daca auzi sunetul bufnitei cornute inseamna ca ai descoperit o alta metoda importanta de a o identifica. Cantecul ei nu este altceva decat o serie de apeluri profunde lungi de 3-8 note si seamana mult cu zgomotul produs de lup. Poate fi auzit de la o distanta considerabila.
Cand femela isi ingrijeste puii, vocea ei are o tonalitate mai inalta. Puii de bufnita au vocea putin mai ascutita cand le este foame, strigat care se aseamana cu scartaitul produs de aburul care iese din recipientele metalice. Aceasta specie de bufnita traieste in paduri de deal, de munte, in canioanele din desert, in parcurile din oras sau in padurile urbane. Prefera zonele mai deschise celor impadurite si isi aseaza cuiburile la marginea padurilor unde le este mai usor sa vaneze.
Imperecherea si Cresterea puilor: Bufnita Mare Cornuta este una dintre cele mai harnice pasari pe timp de primavara. Depune ouale in ianuarie, februarie si aprilie. Pentru asta, foloseste cuiburile parasite ale soimului, starcului sau ciorii. Se adaposteste in case vechi, in scorburile copacilor si cateodata isi face cuib pe pamant.
Pe timp de iarna, perioada de curtare va anima culcusurile acestei bufnite cu multe "chemari de dragoste". Drept urmare, femela va depune 2-3 oua albe, maxim 6. Femela si masculul vor cloci ouale impreuna timp de 30-35 zile.
Puii sunt hraniti de ambii parinti care isi apara cu inversunare cuibul de vizitatori nepoftiti. Daca se intampla ca vreun puisor sa cada din greseala din cuib, parintii il vor hrani si pe pamant. Puii zboara din cuib la 45-55 de zile. Marea Bufnita Cornuta poate trai pana la 12 ani; unele pasari din captivitate au trait pana la 29 de ani.
[IMG] Hrana si Vanatoarea: In timpul zilei bufnita are tendinta de a se ascunde printre crengile unui copac. Bufnita vaneaza cu precadere noaptea, dar poate vana si pe timp de zi. Dintr-un culcus tacut asculta zgomotele care tradeaza prezenta prazii. Se poate deplasa de pe un copac pe altul pentru a asculta mai bine de unde vine sunetul.
Odata identificata sursa zgomotului, bufnita se napusteste cu ghearele asupra prazii. Prada mai mica este inghitita cu totul, iar cea mai mare este sfasiata si ingurgitata pe bucati. Se hraneste cu o varietate de animale precum: veverite, iepuri, soareci, sobolani, lilieci, nevastuici, sconcsi, scorpioni, broaste, dar si pasari mai mici precum vrabii, rate salbatice, potarnici si chiar alte bufnite. La cateva ore dupa ce bufnita a mancat, va regurgita un ghem din parul, penele si oasele prazii.
[IMG] Comportament: Se ascunde pe timp de zi si vaneaza pe timp de noapte. Daca vezi o bufnita in timpul zilei, fii atent. Daca nu e deranjata poti vedea cum isi inchide ochii si adoarme.
Se agata puternic cu ghearele de o creanga pentru a nu cadea din pom in timp ce doarme. Contrar conceptiilor populare, bufnita nu poate face o intoarcere completa a capului. Isi pot roti capul 270 de grade datorita unor vertebre suplimentare de-a lungul gatului.
Deoarece ochii sunt fixati in orbite si nu pot fi miscati in sus, jos sau in lateral – bufnita trebuie sa isi miste tot capul pentru a compensa. Cand bufnitele sunt treze, ele folosesc auzul si vazul pentru a le alerta de eventuale pericole. Bufnita Cornuta are ochii aproape cat omul. Astfel, pupila permite patrunderea unei cantitati mari de lumina si de aceea, bufnita poate vana chiar si noaptea. Pastrand proportiile ochi-corp, daca bufnitele ar fi la fel de mari ca si oamenii, ele ar avea ochii cat portocalele!
Bufnitele au un simt incredibil al auzului care le permite sa vaneze noaptea. Urechile sunt plasate de o parte si de alta a capului, dar nu sunt simetrice ca ale oamenilor. Deschiderile urechilor sunt orientate in directii diferite – de obicei urechea dreapta este mai lunga si este pozitionata mai sus pe craniu. Mai mult, penele fine formeaza o palnie care ajuta la captarea sunetului. Astfel, bufnita formeaza un fel de triunghi prin care percepe sunetul chiar daca nu a ochit inca prada. Cand sunetul are aceeasi intensitate in ambele urechi, bufnita va sti sa localizeze prada. Penele sunt atat de fine, incat par a fi chiar flausate. Acestea reduc zgomotul vantului la nivelul urechii, in timpul zborului.
Aripile bufnitei sunt zimtate la extremitati, motiv pentru care pasarea e silentioasa in timpul zborului. Daca bataia aripilor sale ar produce un zgomot mai mare, animalele din jur ar auzi si astfel bufnita nu ar putea sa-si mai prinda prada.
Curiozitati:
Bufnitele au o a treia membrana opaca si aceasta acopera ochiul. Aceasta membrana ajuta la curatarea ochiului, la protejarea ochilor de lumina puternica a soarelui. De asemenea protejeaza bufnita de obiectele care ii pot intra in ochi pe timp de noapte.
Bufnitele au patru degete la fiecare picior. In loc sa aiba trei degete in fata si unul in spate, bufnita are un deget reversibil, care se poate roti – cand in fata cand in spate. Astfel pasarea poate avea doua degete in fata si doua degete in spate. Va avea avantajul de a cuprinde prada mai bine in ghearele sale si de a se fixa mai bine pe crengile copacilor. Pe timp de noapte, bufnita are nevoie de toate avantajele sale pentru a putea vana si a se hrani.
Discurile de pe fata bufnitei au forma unui bol. Acestea functioneaza ca o antena parabolica si ajuta la propagarea sunetului catre deschiderile urechilor.
Genul: denumirea "Bubo" vine de la cuvantul latin care inseamna „bufnita" sau din cuvantul grecesc ce inseamna „vultur bufnita", cuvant folosit in primul veac de catre naturalistul Gaius Plinius Secundus. Specia este inrudita cu bufnita vultur din Eurasia.
Specia: "virginianus" se traduce prin „din Virginia", locul in care a fost intalnit prima data aceast specimen de bufnita.
Bufnitele cornute sunt mari si voluminoase, ajung sa cantareasca pana la 2 kilograme, avand o deschidere a aripilor de 36-60 de grade si o inaltime de 45-63 de cm. Femelele si masculii se aseamana, singura deosebire dintre sexe fiind dimensiunea, femelele fiind mai mari decat masculii.
Corpul bufnitelor cornute este acoperit cu un penaj maro si pete de culori mai inchise, avand pene albe in jurul gatului care sunt asezate asemenea unui guler ce contrasteaza in colorit cu penele situate mai jos pe corp.
Unele bufnite au culori mai deschise si in restul corpului dar gulerul este intotdeauna in evidenta.
Discurile de pe chipul bufnitei au culori diverse de la oranj la gri si alb care formeaza un V in jurul ochilor de culoare galbena cu pupile negre. Smocurile urechilor sunt mari si sunt asezate mult deasupra capului.
Asemenea cainilor, bufnitele folosesc urechile in limbajul corporal. Cand bufnitele sunt iritate, urechile se lasa iar cand sunt curioase urechile se ridica. Aceasta specie este denumita „Marea Bufnita" (Great Horned Owl) datorita dimensiunilor sale, culorii ochilor, urechilor si elegantului guler alb.
Vocea: Daca auzi sunetul bufnitei cornute inseamna ca ai descoperit o alta metoda importanta de a o identifica. Cantecul ei nu este altceva decat o serie de apeluri profunde lungi de 3-8 note si seamana mult cu zgomotul produs de lup. Poate fi auzit de la o distanta considerabila.
Cand femela isi ingrijeste puii, vocea ei are o tonalitate mai inalta. Puii de bufnita au vocea putin mai ascutita cand le este foame, strigat care se aseamana cu scartaitul produs de aburul care iese din recipientele metalice. Aceasta specie de bufnita traieste in paduri de deal, de munte, in canioanele din desert, in parcurile din oras sau in padurile urbane. Prefera zonele mai deschise celor impadurite si isi aseaza cuiburile la marginea padurilor unde le este mai usor sa vaneze.
Imperecherea si Cresterea puilor: Bufnita Mare Cornuta este una dintre cele mai harnice pasari pe timp de primavara. Depune ouale in ianuarie, februarie si aprilie. Pentru asta, foloseste cuiburile parasite ale soimului, starcului sau ciorii. Se adaposteste in case vechi, in scorburile copacilor si cateodata isi face cuib pe pamant.
Pe timp de iarna, perioada de curtare va anima culcusurile acestei bufnite cu multe "chemari de dragoste". Drept urmare, femela va depune 2-3 oua albe, maxim 6. Femela si masculul vor cloci ouale impreuna timp de 30-35 zile.
Puii sunt hraniti de ambii parinti care isi apara cu inversunare cuibul de vizitatori nepoftiti. Daca se intampla ca vreun puisor sa cada din greseala din cuib, parintii il vor hrani si pe pamant. Puii zboara din cuib la 45-55 de zile. Marea Bufnita Cornuta poate trai pana la 12 ani; unele pasari din captivitate au trait pana la 29 de ani.
[IMG] Hrana si Vanatoarea: In timpul zilei bufnita are tendinta de a se ascunde printre crengile unui copac. Bufnita vaneaza cu precadere noaptea, dar poate vana si pe timp de zi. Dintr-un culcus tacut asculta zgomotele care tradeaza prezenta prazii. Se poate deplasa de pe un copac pe altul pentru a asculta mai bine de unde vine sunetul.
Odata identificata sursa zgomotului, bufnita se napusteste cu ghearele asupra prazii. Prada mai mica este inghitita cu totul, iar cea mai mare este sfasiata si ingurgitata pe bucati. Se hraneste cu o varietate de animale precum: veverite, iepuri, soareci, sobolani, lilieci, nevastuici, sconcsi, scorpioni, broaste, dar si pasari mai mici precum vrabii, rate salbatice, potarnici si chiar alte bufnite. La cateva ore dupa ce bufnita a mancat, va regurgita un ghem din parul, penele si oasele prazii.
[IMG] Comportament: Se ascunde pe timp de zi si vaneaza pe timp de noapte. Daca vezi o bufnita in timpul zilei, fii atent. Daca nu e deranjata poti vedea cum isi inchide ochii si adoarme.
Se agata puternic cu ghearele de o creanga pentru a nu cadea din pom in timp ce doarme. Contrar conceptiilor populare, bufnita nu poate face o intoarcere completa a capului. Isi pot roti capul 270 de grade datorita unor vertebre suplimentare de-a lungul gatului.
Deoarece ochii sunt fixati in orbite si nu pot fi miscati in sus, jos sau in lateral – bufnita trebuie sa isi miste tot capul pentru a compensa. Cand bufnitele sunt treze, ele folosesc auzul si vazul pentru a le alerta de eventuale pericole. Bufnita Cornuta are ochii aproape cat omul. Astfel, pupila permite patrunderea unei cantitati mari de lumina si de aceea, bufnita poate vana chiar si noaptea. Pastrand proportiile ochi-corp, daca bufnitele ar fi la fel de mari ca si oamenii, ele ar avea ochii cat portocalele!
Bufnitele au un simt incredibil al auzului care le permite sa vaneze noaptea. Urechile sunt plasate de o parte si de alta a capului, dar nu sunt simetrice ca ale oamenilor. Deschiderile urechilor sunt orientate in directii diferite – de obicei urechea dreapta este mai lunga si este pozitionata mai sus pe craniu. Mai mult, penele fine formeaza o palnie care ajuta la captarea sunetului. Astfel, bufnita formeaza un fel de triunghi prin care percepe sunetul chiar daca nu a ochit inca prada. Cand sunetul are aceeasi intensitate in ambele urechi, bufnita va sti sa localizeze prada. Penele sunt atat de fine, incat par a fi chiar flausate. Acestea reduc zgomotul vantului la nivelul urechii, in timpul zborului.
Aripile bufnitei sunt zimtate la extremitati, motiv pentru care pasarea e silentioasa in timpul zborului. Daca bataia aripilor sale ar produce un zgomot mai mare, animalele din jur ar auzi si astfel bufnita nu ar putea sa-si mai prinda prada.
Curiozitati:
Bufnitele au o a treia membrana opaca si aceasta acopera ochiul. Aceasta membrana ajuta la curatarea ochiului, la protejarea ochilor de lumina puternica a soarelui. De asemenea protejeaza bufnita de obiectele care ii pot intra in ochi pe timp de noapte.
Bufnitele au patru degete la fiecare picior. In loc sa aiba trei degete in fata si unul in spate, bufnita are un deget reversibil, care se poate roti – cand in fata cand in spate. Astfel pasarea poate avea doua degete in fata si doua degete in spate. Va avea avantajul de a cuprinde prada mai bine in ghearele sale si de a se fixa mai bine pe crengile copacilor. Pe timp de noapte, bufnita are nevoie de toate avantajele sale pentru a putea vana si a se hrani.
Discurile de pe fata bufnitei au forma unui bol. Acestea functioneaza ca o antena parabolica si ajuta la propagarea sunetului catre deschiderile urechilor.
Semnaleaza o problema
Afiseaza playlist (total video: 0)
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.